Oh, ce dor imi e de basme,Si de vise de copil,De Ilene Cosanzene,Si de zumzet de copii! Dar acum, stai si privesti,In albume ferecate,Cum erai si tu copil,Si zambesti ca alta data…
De ce este galben pe dinãuntru un ou? Pentru cã, fiind rupt din soare,puiul din el nu poate sã aibã altã culoare. Încã nu a venit vremea ca florilesã descopere cum se înmulþesc prin ouã culorile . ªi nici timpul… Continuă lectura →
Din oglindã mã privea un trup firavCu claviatura coastelor distinctã,Inima-apãsa pe clape gravªi-ncerca sã-aparã în oglindã. N-am vãzut-o niciodatã, dar ºtiam,Ca-ntr-un joc de-a baba-oarba, cã-i ascunsã(Precum inima salcâmului din geamCoºul pieptului de crengi o face frunzã). Mã-ntrebam de unde l-a-nvãþat… Continuă lectura →
De ce-s mic si nu sunt mare?De ce-i frig cand nu e soare?De ce-i luna cand e noapte?De ce se vorbeste-n soapte? De ce au copacii frunze?De ce-n mare sunt meduze?De ce-s zilele mereu?Pe cer, de ce-i curcubeu? Spune-mi ,… Continuă lectura →
Ursuleþul meu de pluºNu mai este jucãuº!Umblând dupã fragi ºi mureColo sus, într-o pãdure,ªi-a pierdut în iarba micãOchiºorii de mãrgicã.M-a rugat sã îl ajut,Ne-ntrecutã-s la cusut!Acum are ochi mai vii,Din doi nasturi sidefii!
Vecinuca, draga meaNu mai stau la dumneataMerg acasa, tai cocosul, Matur cosul, beau cafea Si-s cocoana in casa mea
Vecinuca, draga meaNu mai stau la dumneataMerg acasa, tai cocosul, Matur cosul, beau cafea Si-s cocoana in casa mea
Spune-mi, Copilãrie,cum ai vrea sã fie cãrticica aceastade poezie? – Aº vrea sã fie frumos coloratãºi sã înceapã cu “Nu se va sfârºiniciodatã” – Bine,ºi despre ce ai vrea în ea sã citeºti,ca sã nu îþi vinã sã caºtiatunci când… Continuă lectura →
Copilãria e o stare, þi se spuneatunci cînd o pierzi, cînd eºti mare.Copilãria e o stare?O stare indusã de poveºtile cu zîne,un timus care ne rãmîne,un apendic, o povarã, o amintire grea?Cine eºti tu, copilaria mea,ca o altã fiinþã dizolvatã… Continuă lectura →
– Sã nu fii trist, îºi spuse Fulguleþ,Privindu-se-n oglinda îngheþatãA unui lac, sub mãrul pãdureþCu mere albe, fãrã nicio patã… – Sã nu fii trist, mãi, fulgule de nea,Nici fricã sã nu ai cã te topeºti,Tu nu vezi cã-n oglindã… Continuă lectura →
© 2025 Nou Născuți — Propulsată de WordPress
Temă de Anders Noren — Sus ↑
