Diversificarea este procesul de tranziþie gradatã de la alimentaþia lactatã la alimentaþia familiei, caracterizat de întroducerea altor lichide ºi alimente solide (alimente complementare) pe lângã laptele de mamã atunci când laptele de mamã singur nu mai acoperã necesitãþile nutriþionale ale sugarului.

În mai 2001, Adunarea Generalã OMS adoptã rezoluþia care prevede recomandarea ca diversificarea  alimentaþiei sugarilor sã  înceapã dupã 6 luni pe lângã continuarea alãptãrii pânã la 2 ani si dupa.

Perioada diversificãrii este o perioadã dificilã cu risc crescut pentru malnutriþie sau obezitate. Cunoºtiinþele inadecvate in ceea ce priveºte diversificarea sunt mai periculoase chiar decât lipsa hranei.

Startegia globalã OMS recomandã  pentru o diversificare corectã sã se ia în considerare urmãtorele:

  1. Alãptare începutã în primele 2 ore dupã naºtere ºi exclusivã pânã la 6 luni.
  2. Continuarea alãptãrii frecvente, la cerere  pânã la 2 ani si dupa.
  3. Metoda corespunzãtoare de administrare  a alimentelor  complementare.
  4. Prepararea ºi pãstrarea corespunzãtoare a alimentelor complementare.
  5. Cantitatea  necesarã de aliment complementar.
  6. Consistenþa alimentelor.
  7. Frecvenþa meselor ºi conþinutul energetic
  8. Valoarea nutritivã a alimentelor complementare.
  9. Suplimentare de vitamine pentru sugar ºi mamã dacã e necesar. 
  10. Alimentaþia în cursul ºi dupã îmbolnãvire.

Alãptare exclusivã 6 luni a sugarilor sãnãtoºi nãscuþi la termen

  • valoarea nutritivã a laptelui uman este satisfãcãtoare pentru aceastã perioadã.
  • conferã beneficii pentru copil (apãrã de infecþii gastro – intestinale, copiii au o dezvoltare motorie mai bunã)
  • conferã beneficii pentru  mame (prelungeºte perioada de protecþie naturalã împotriva unei noi sarcini, topeºte grãsimile acumulate în sarcinã).
  • este nesesarã doar suplimentarea cu vit.D.
  • în cazul copiilor nãscuþi cu greutate micã sau a copiilor ale caror mame au fost anemice înainte de naºtere este necesarã suplimentarea cu fier (administrat oral în picaturi).
  • în cazul mamelor cu dietã deficitarã se recomandã îmbogãþirea dietei sau supliment de vitamine administrate mamei, nici într-un caz nu se recomnadã diversificarea precoce a copilului.                               

SUGAR ALÃPTAT 6 LUNI EXCLUSIV

Diversificarea precoce

Diversificarea alimentaþiei sub 4 luni, practicatã în ultimele decenii ale secolului trecut a condus la dezvoltarea unor patologii de suprasolicitare a funcþiilor digestive, nepregãtite pentru alimentele nou întroduse.

Dezavantaje:

  • funcþii digestive nepregãtite (sub 4-6 luni) pentru prelucrarea alimentelor solide (concentraþie scãzutã de chimiotripsinã, carboxipeptodazã, amilaza pancreaticã duce la digestia incompletã a proteinelor ºi amidonului).
  • funcþie renalã insuficientã (sub 4-6 luni) pentru cantitatea crescutã de minerale conþinut de alimentele solide
  • valoare nutriþionalã scãzutã a proteinelor din cereale ºi vegetale faþã de lapte
  • cantitãþile mari de hidrocarbonate  ºi densitatea caloricã mare a fãinoaselor favorizeazã hiperplazia adipocitelor ºi a obezitãþii
  • fãinoasele scad biodisponibilitatea unor principii nutritive chelaþi de fitaþi (calciu, zinc), iar glutenul înainte de 6 luni predispune la enteropatie glutemicã.
  • înlocuirea unor mese de lapte cu fructe ºi legume scade cantitatea de lipide ºi favorizeazã diareea cronicã nespecificã, iar conþinutul crescut de nitriþi (spanac ºi legume rãdãcinoase) determinã methemoglobinemie sub 4 luni.
  • laptele matern poate fi contaminat în intestinul subþire a sugarului cu substanþe provenite din alimentele solide, care împiedicã acþiunea lactoferinei ºi reduc absorbþia fierului sau altor substanþe din laptele uman prin antagonism fizic
  • excesul de lipide favorizeazã steatoreea (insuficienþa lipazei pancreatice ºi a sãrurilor biliare).
  • absorbþia unor molecule proteice heterogene datoritã permeabilitãþii crescute a mucoasei intestinale sub 4-6 luni duce la producerea de precipitine ºi reacþii de sensibilizare a mucoasei intestinale responsabilã de tulburãririle digestive secundare ºi manifestãrile alergice în copilãrie – sinteza de Ig A în concentraþii suficiente pentru a împiedica traversarea mucoasei digestive de proteinele sensibilizante se produce în jurul vârstei de 7 luni!!!
  • senzaþia de saþietate produsa de alimentele solide favorizeazã spaþierea meselor ºi creºterea cantitãþii de alimente la o masã, favorizând obezitatea prin stimularea sintezei colesterolului ºi a hiperlipidogenezei adaptative.

 

Diversificarea alimentaþiei dupã 6 luni cu menþinerea alãptãrii pânã la 2 ani

Avantajele continuãrii alãptãrii frecvente, la cerere  pânã la 2 ani:

  • reduce riscul infecþiilor acute (dupã 6 luni, când începe diversificarea ºi secreþia lactatã este în scãdere, creºte iar nivelul de anticorpi ºi rãmâne la un nivel ridicat pânã la terminarea alãptãrii, la 2 ani este dezvoltat sistemul imunitar al copilului ºi copilul  se poate înþãrca ).
  • reduce riscul bolilor cronice infantile.
  • reduce riscul obezitãþii.
  • creºte dezvoltarea cognitivã (prin conþinutul de acizi graºi esenþiali).
  • împiedicã deshidratarea în caz de boalã ºi asigurã necesarul nutritiv în perioada de convalescenþã.
  • laptele de mamã continuã sã aibã o contribuþie nutritivã importantã ºi dupã primul an de viaþã (asigurã 35 % – 40% din necesarul energetic; 550g/zi)!!

Avantajele diversificãrii

  • favorizeazã dezvoltarea structurilor orale.
  • stimuleazã vorbirea timpurie.
  • dezvoltarea gustului.
  • aportul caloric mai bogat asigurã un somn mai liniºtit noaptea ºi creºtere ponderalã rapidã.
  • alimentele bogate în fier (carne, gãlbenuº de ouã, cereale) scad incidenþa anemiei hipocrome.

Avantajele diversificãrii dupã 6 luni

  • dupã 6 luni  riscul trecerii substanþelor prin intestin care provoacã alergie scade!
  • dupã 6 luni sugarul este capabil sã ºadã, duce mâna la gurã, îºi þine capul, urmãreºte linguriþa cu privirea, deschide gura când se apropie mâncarea, îºi retrage buza de jos când se scoate linguriþa, pãstreazã mâncarea în gurã ºi o plimbã din faþã în spate pentru a o înghiþii.

UNII NUTRIÞIONIªTI CONSIDERÃ CÃ DIVERSIFICAREA NU ESTE JUSTIFICATÃ PÂNÃ LA 9 – 12 LUNI, LAPTELE DE MAMÃ CONÞINÂND PRINCIPII NUTRITIVE SUFICIENTE PENTRU A ASIGURA O CREªTERE NORMALÃ (Lewis Barness)

Nu se întâmplã nimic dacã copilul refuzã diversificarea pânã la 8 luni, dacã suge bine!

Indiferent de ritmul diversificãrii baza râmãne tot suptul la sân pânã la 12 luni.

Metoda  corespunzãtoare de administrare a alimentelor complementare

 

  • Administrarea alimentelor trebuie sã þinã seama de particularitãþile de apetit ºi de saþietate ale copilului. I se dã de mãncare când îi e foame.
  • Trebuie fãcutã cu multã rãbdare, încet prin încurajarea verbalã a copilului sã mãnânce.
  • se încurajeazã autoalimentarea mai întâi cu alimente þinute în mânã (biscuiþi) pe la 7 – 8 luni, cu cana (îºi þine singur cana la 9 luni) ºi cu linguriþa (încearcã sã mânãnce singur la 10 luni). Trebuie lãsat sã exploreze alimentele cu privirea, cu mâna ºi dacã se murdãreºte ºi nu trebuie certat dacã se mânjeºte pe haine. Nu se recomandã forþarea copilului sã consume întreaga porþie (predispune la anorexia de opoziþie).
  • Alimentul nou trebuie propus, nu impus; dacã refuzã alimentul facem pauzã 2-3 sãptãmâni cu alimentul respectiv  ºi începem alt aliment; dacã refuzã mai multe alimente se recomandã combinaþia de consistenþã ºi gusturi diferite ºi experimentarea mai multor metode de încurajare.
  • Minimalizarea distragerii atenþiei în timpul mesei dacã copilul îºi pierde repede interesul pentru mâncare.
  • Alimentaþia complementarã optimã depinde nu numai cu ce este alimentat copilul dar ºi cum, unde, când ºi de câtre cine. Trebuie nutrit de o persoanã cu care copilul are legãturi emoþionale, care sã-i vorbeascã, sã stabileascã „contact ochi ochi” cu el,masa sã fie un „moment de dragoste” consumatã într-o atmosferã de siguranþã.

Prepararea ºi pãstrarea  corespunzãtoare ale alimentelor complementare

  • prepararea igienicã a alimentelor.
  • igiena  mâinilor  celui care dã de mâncare copilului ºi a copilului.
  • servirea alimentelor imediat dupã preparare sau pãstrare adecvatã.
  • folosirea vaselor ºi veselelor curate pentru preparaea ºi administrarea alimentelor.
  • NU SE FOLOSESC BIBERONUL ªI TETINELE!!! ( mai greu se întreþin curate, fiind cãi de transmitere pentru agenþi patogeni) 
  • dacã refuzã linguriþa se amestecã lapte muls cu fructele (suc) ºi îi dãm sã bea din pahar sau canã.                            

 

Cantitatea de aliment complementar necesar  

  • fiecare aliment nou trebuie introdus singur ºi treptat, în cantitãþi mici, crescânde (câte una apoi 2 -3 linguriþe suplimentate zilnic) pe lângã supturi frecvente pânã se înlocuieºte de tot o masã de lapte. Între douã alimente nou introduse trebuie sã fie o distanþã de 5- 7 zile.
  • introducerea alimentului nou se face numai dacã copilul este sãnãtos! Se obsearvã reacþia copilului la alimentul nou întrodus (vãrsãturi, agitaþie, eczemã), ºi dacã apar simptoame se opreºte întroducerea alimentului, se aºteaptã o sãptãmânã ºi se întroduce alt aliment. Alimentul respectiv se încearcã mai târziu.
  • alimentul nou se dã înainte de supt, dacã este un copil liniºtit sau dacã este lacom, se dã dupã supt (o lingutiþã apoi 2, 3 ºi dacã îi place ºi mai mult); dacã ajunge la 50 g de aliment ºi la cel lacom se poate da înainte de supt;
  • în 3-4 sãptãmâni (4-5 sãptãmâni) înlocuim o masã de lapte;
  • nu se recomandã generalizarea unui aliment care este primit cu plãcere la fiecare masã.

Cantitatea alimentelor complementare necesare la sugarii alãptaþi la sân :

  • 137 – 187g/zi ( 130 – 200 kcal/zi ) la 6 – 8 luni
  • 206 – 281g/zi (300 – 310 kcal/zi) la 9 – 11 luni
  • 378 – 515g/zi ( 550 – 580 kcal/zi) la 12 – 23 luni
 

Consistenþa alimentelor complementare

Administrarea alimentelor de consistenþã inadecvatã posibilitãþilor de mestecare a copilului duce la scãderea cantitãþii de aliment consumat sau prelungirea prea mult a mesei soldatã cu compromiterea ei.

Consistenþa alimentelor se creºte treptat, odatã cu creºterea în vârstã a copilului, adaptat la necesitãþile ºi abilitãþile copilui:

  • la început se întroduc alimentele lichide (sucurile, supa strecuratã, cereale cu lapte) apoi piureurile, apoi alimentele zdrobite (bucãþele mai mari) între 7 – 9 luni ºi alimente care se pot þine în mânã (biscuiþi, pâine).
  • la prepararea piureurilor se poate folosi lapte de mamã (la cartofi, legume, cereale) sau lapte praf umanizat dar nu lapte de vacã sau de alimentarã !!
  • la 12 luni majoritatea copiilor consumã alimente solide (de evitat alimentele cu care se poate îneca: nuci, alune) din alimentaþia familiei (multe alimente fiind încã oferite semisolide).

Frecvenþa meselor ºi conþinutul energetic

Se creºte frecvenþa meselor cu alimente complementare o datã cu creºterea copilului. Numãrul meselor depinde de conþinutul energetic ºi cantitatea alimentelor consumate la o masã. Se recomandã:

  • 2 – 3 ori pe zi la 6 – 8 luni
  • 3 – 4 ori pe zi  + 1-2 gustãri  (o bucãþicã de fruct sau pâine unsã) la  9 – 11 luni ºi 22 – 23 de luni

Frecvenþa mai mare a meselor decât este necesar duce la înlocuirea excesivã a laptelui de mamã.
Dacã conþinutul energetic sau cantitatea de aliment consumat e mai mic sau copilul nu mai suge, se creºte numãrul meselor.

Valoarea nutritivã al alimentelor complementare

Se indicã folosirea de alimente variate pentru a asigura necesitatea nutriþionalã a copilului.

Laptele de mamã are o contribuþie substanþialã la asigurarea nevoilor nutriþionale ale sugarilor între 6 – 24 luni (mai ales în privinþa proteinelor, unele vitamine ºi lipidelor)

  • carne, peºte, ouã sau brãnzeturi trebuie consumate zilnic.
  • dieta vegetarianã nu satisface nevoile nutritive la aceastã vârstã numai folosind produse fortifiante.
  • fructe ºi legume bogate în vit. A trebuie consumate zilnic
  • alimentele trebuie sã aibã conþinut adecvat de lipide (30- 45% din conþinutul energetic total), nici prea puþinã (duce la malnutriþie) nici prea multã (duce la obezitate). Laptele de mamã este o sursã mai importantã de lipide decât cele mai multe alimentele complementare.
  • se evitã ceaiul, cafeaua (interfereazã absorbþia fierului), sucurile zaharate ºi  acidulate (valoare nutritivã scãzutã).
  • se limiteazã administrarea de sucuri de fructe (240ml/zi) pentru cã   reduc apetitul ºi consumul unor alimente mai nutritive ºi provoacã accelerarea tranzitului.

Administrarea de supliment de vitamine ºi minerale (sub formã de medicamente) sau produse fortifiate

Este necesarã:

  • suplimentarea zilnicã cu vit. D
  • suplimentare cu fier al copiilor nãscuþi cu greutate micã  ºi a copiilor a cãror mame au fost anemice înainte de naºtere.
  • suplimentarea cu vitamine – minerale  mai ales în cazul dietelor vegetariene (supliment de fier, zinc ºi calciu).
  • mamele subnutrite necesitã suplimentare cu vitamine – minerale în timpul lactaþiei dar ºi în timpul sarcinii.

Alimentaþia în cursul  ºi dupã îmbolnãvire

  • se creºte cantitatea de lichide.
  • se alãpteazã mai frecvent (copii bolnavi preferã numai sã sugã).
  • se recomndã administrarea de alimente preferate, apetisante, moi.
  • dupã boalã se recomandã mese mai frecvente ºi se încurajeazã copilul sã mãnânce mai mult (necesarul nutriþional este crescut!).

OMS recomandã implementarea acestei strategii generale în toate statele membre ale ONU în funcþie de condiþiile naþionale.

Recomandãri pentru o diversificare optimã 

  • alegerea primului aliment solid se indivizualizeazã în funcþie de particularitãþile de dezvoltare ale copilului (la cei cu o curbã ponderalã bunã se începe cu fructe ºi legume , la cei cu o creºtere ponderalã lentã cu cereale)     
  • NU SE ADAUGÃ ZAHÃR SAU SARE ALIMENTELOR PÂNÃ LA 1 AN!
  • NU SE ADMINISTREAZÃ COPIILOR SUCURI DE FRUCTE SAU LEGUME  DE LA VÂRSTA DE 6 SÃPTÃMÂNI !!!
  • FÃINA DE GRÂU, GRIªUL SE INTRODUC NUMAI DUPÃ 6 LUNI, GÃLBENUªUL DE OU NUMAI DUPÃ 8 LUNI IAR LAPTELE DE VACÃ (sau de alimentarã) NUMAI DUPÃ 1 AN
  • fructele,  primul se introduc sucul de mere sau de morcovi, nu de portocale. CITRICELE SE INTRODUC NUMAI DUPÃ 8 LUNI, fiind alergizante!! Se începe cu 1-2 linguriþe sau diluat cu apã fiartã sau lapte de mamã ajungând la 6 linguriþe (30 ml), apoi pânã la 60 ml. Dupã 7 luni se poate înlocui o masã de lapte cu o masã de fructe; la început se poate administra sub formã coaptã ( mere coapte, piersici sau banane) apoi sub formã de piure. Mai târziu va constitui supliment la masa de amiazã.
  • legumele (morcovi, cartofi, fasole verde, dovlecel, salatã, roºii) se pot folosi dupã 6 luni sub formã de supe ºi apoi piure; spanacul ºi prazul sub formã de piure are efect laxativ.
  • uleiul vegetal se introduce dupã 6 – 7 luni, 2 – 3 g la 100 g de supã; untul  dupã 6 luni, 5g în piureul de legume apoi 15g / zi la vârsta de 1 an; smântãna proaspãtã se întroduce dupã 8 luni, 15 – 25 g în supã sau piure, pasteurizat se administreazã cu mãmãliguþã.
  • cerealele se introduc de la 6 luni, sub forma de fãinã de orez sau orez pasat (orezul nepasat dupã 8 luni); la început nu mai un cereal; biscuiþii, griºul, pâinea, paste fãinoase, fãina de grãu (pentru îngroºarea supelor) dupã 7 – 8 luni.
  • brânza de vacã cu orez pasat sau piure de legume se poate da dupã  7 luni, cu paste fãinoase, sub formã de budincã sau papanaºi fierþi dupã 8 – 9 luni,  telemea de vacã dupã 8 – 9 luni.
  • carnea de pui, viþel se poate da dupã 6 luni, peºtele alb de la 8 luni, în supa de legume apoi în piure de legume, se creºte treptat pânã la 30g/zi, apoi la 1 an 50g/zi; periºoare se dau dupã 9 – 10 luni, ºunca presatã de la 9 – 10 luni, carnea de porc ºi de oaie de la 2 ani.
  • gãlbenuºul de ouã se dã dupã 8 luni, în ziua când nu se dã carne (nu mai mult de 3 gãlbenuºuri/sãptãmânã) la început 1/4 de gãlbenuº fiert tare, în piure sau sub în budinci ºi sufleuri; albuºul de ouã se dã doar dupã 1 an;
  • apa fiartã ºi rãcitã sau apa platã se dã dupã mesele bogate în proteine sau electroliþi. 

Alãptarea se continuã ºi dupã 1 an (1-2x/zi), se lasã sã se producã înþãrcarea când vrea copilul!

Diversificarea alimentatiei la COPIII ALERGICI

Copiii din familiile cu istoric alergic sunt predispuºi la alergie; pot face eczeme, seboree ale pielii pãroase a capului datoritã alimentaþiei mamei cu alimente alergizante (mama trebuie sã le evite) sau la introducerea alimentelor solide.

Recomandãri:

  • alãptare exclusivã 6 luni (fãrã ceai, lapte praf) ºi continuarea alãptãrii ºi dupã 1 an pe lângã introducerea prudentã a alimentelor solide.
  • dupã 6 luni alimentele noi se introduc treptat, în cantitãþi mici (câtã o linguriþã în plus zilnic), întotdeauna numai un aliment o datã cu o pauzã de 1  chiar 2 sãptãmânã între 2 alimente nou introduse;
  • se urmãreste apariþia unor reacþii la introducerea alimentului: agitaþie, vãrsãturi sau regurgitãri, eczemã, scaune modificate, cu mucus. La apariþia acestor simptome se opreºte administrarea alimentului ºi dupã o sãptãmânã se introduce alt aliment.
  • se evitã administrarea alimentelor alergizante (sã nu consume nici mama): lapte de vacã, ouã, fãinã, cereale, roºii, ciocolatã, peºte, citrice, nuci.

Exemple:

Fructe: Numai de la 6 luni!! sub formã de compot (pere, mere) apoi banane piure (banane coapte în cuptor). Fructele cu sâmburi mici se întroduc dupã 12 luni, CITRICELE, strugurii numai dupã 18 luni.

Cereale: De la 6 luni se introduce câte un cereal, nu amestec. Se începe cu orez, secarã sau ovâz. Fãina de grâu se introduce numai dupã 9 luni.

Legume: De la 6 luni la început morcovi, cartofi, conopidã, broccoli,nap. Spanacul ºi fasolea dupã 8 luni, roºiile ºi porumbul numai dupã 18 luni.

Ouã: numai de la 12 luni !!! Se începe cu 1/4 de linguriþã de gãlbenuº fiert tare, 3x/sãptãmânã cel mult. Apoi se creºte cu 1/2 linguriþã de fiecare datã, pânã când copilul poate mânca un gãlbenuº întreg fãrã simptoame. Dupã ce s-a obisnuit cu gãlbenuºul se dau cantitãþi mici de albuº de ouã, crescând treptat.

Lapte: Lapte de mamã cel puþin pânã la 12 luni sau mai mult. Dacã este nevoie de lapte pentru prepararea alimentelor solide se foloseºte lapte de mamã sau lapte praf cu hidrolizate de proteine (Nutramigen, Alfare). Nu se dã lapte de vacã.

Sucuri de fructe: Diluate sau apã de la 6 – 9 luni, oferite în canã.

Carne: De la 6 – 9 luni.  Pui, viþel apoi curcan, mânzat.

Peºte: Nu se dã sub 12 luni. Se începe cu tuna în conservã sau somon sau peºte proaspãt cu carne albã.

Ciocolatã, nuci numai dupã 12 luni, mai ales arahide.

NU DATI COPILULUI sub 12 luni  MIERE DE ALBINE SAU POLEN!!!

Alergia alimentarã dispare la vârsta de 4 ani, când se pot introduce în timp de 3-6 luni alimentele care i-au provocat alergie.

Alte recomandãri pentru copiii din familii alergice: se evitã sãpunul, ºamponul, lâna ºi materialele sintetice

http://www.alaptare.home.ro/