Dezvoltarea copilului 
Autor Echipa NN
Bebe se recunoaste in oglinda!
Trimite si prietenilor tai acest articol
Pana la varsta de patru luni, bebe identifica reflexia lui din oglinda, dar nu pricepe ca este vorba despre imaginea proprie, reactionand de parca ar vedea un alt copilas si angajand cu acesta un "dialog" compus din gesticulari, ganguriri si mangaieri.
Un pas mare in recunoasterea propriei imagini se face abia in jurul varstei de 7-8 luni. De ce este importanta aceasta descoperire si ce anume inseamna ea? Vedeti in continuarea.
Bebe in fata oglinzii
In primele luni de viata, copilasul observa in oglinda un alt bebe, si nu pe sine insusi. In schimb, isi poate recunoaste mama in imaginea reflectata, dar nu realizeaza nici in acest caz ca este vorba despre o reflexie.
De asemenea, cum bebe traieste intr-o relatie simbiotica cu mama sa (o continuare a convietuirii din burtica, intarita prin momentele alaptarii), copilasul nu este constient de propriul sau corp.
Catre varsta de 7-8 luni, totul se schimba. Copilul depaseste un prag esential pentru dezvoltarea sa, in limbajul de specialitate aceasta etapa numindu-se "stadiul oglinzii". Ce se intampla? Bebe descopera cu bucurie ca imaginea perceputa in oglinda este a sa, ca el insusi este o persoana diferita de mama sa si de ceilalti oameni. Aceasta etapa este fundamentala pentru insusirea notiunii de "eu" in raport cu "altii".
Ce invata?
Stadiul oglinzii are o mare importanta in evolutia psihica a celor mici. Ea il invata sa constientizeze ceea ce il diferentiaza de cei din jur. In plus, bebe descopera partile propriului sau corp si "conturul" sau corporal i se fixeaza in minte. Inainte de aceasta etapa el si-a luat in stapanire corpul cu ajutorul simturilor. Dar acum descopera ca acest corp este unic, ca are limite si dimensiuni. De asemenea, intelege ca ceilalti, reflectati in oglinda, sunt numai imagini, si nu fiinte reale. Pentru a-si constientiza pe deplin existenta, copilul trebuie sa priceapa ca are anumite caracteristici: ca este baietel sau fetita, ca are un nume, ca are anumite dimensiuni.
La joaca
Cu bebe in fata oglinzii, explicati-i ca acolo se afla imaginea lui. Indicati-i diferite parti ale corpului si vorbiti-i despre ele. Apoi, spuneti-i sa faca anumite gesturi, care vor fi "repetate" identic de imaginea din oglinda.
Pentru ca cel mic sa inteleaga cat mai bine relatiile care se stabilesc intre el si "personajul" din oglinda, incercati urmatorul test. Lipiti pe nasul copilasului o mica bulina rosie. Daca bebe incearca sa si-i scoata, inseamna ca intelege pe deplin ca el este copilul din oglinda.
In general, evolutia acestui test este urmatoarea, in functie de varsta:
Un pas mare in recunoasterea propriei imagini se face abia in jurul varstei de 7-8 luni. De ce este importanta aceasta descoperire si ce anume inseamna ea? Vedeti in continuarea.
Bebe in fata oglinzii
In primele luni de viata, copilasul observa in oglinda un alt bebe, si nu pe sine insusi. In schimb, isi poate recunoaste mama in imaginea reflectata, dar nu realizeaza nici in acest caz ca este vorba despre o reflexie.
De asemenea, cum bebe traieste intr-o relatie simbiotica cu mama sa (o continuare a convietuirii din burtica, intarita prin momentele alaptarii), copilasul nu este constient de propriul sau corp.
Catre varsta de 7-8 luni, totul se schimba. Copilul depaseste un prag esential pentru dezvoltarea sa, in limbajul de specialitate aceasta etapa numindu-se "stadiul oglinzii". Ce se intampla? Bebe descopera cu bucurie ca imaginea perceputa in oglinda este a sa, ca el insusi este o persoana diferita de mama sa si de ceilalti oameni. Aceasta etapa este fundamentala pentru insusirea notiunii de "eu" in raport cu "altii".
Ce invata?
Stadiul oglinzii are o mare importanta in evolutia psihica a celor mici. Ea il invata sa constientizeze ceea ce il diferentiaza de cei din jur. In plus, bebe descopera partile propriului sau corp si "conturul" sau corporal i se fixeaza in minte. Inainte de aceasta etapa el si-a luat in stapanire corpul cu ajutorul simturilor. Dar acum descopera ca acest corp este unic, ca are limite si dimensiuni. De asemenea, intelege ca ceilalti, reflectati in oglinda, sunt numai imagini, si nu fiinte reale. Pentru a-si constientiza pe deplin existenta, copilul trebuie sa priceapa ca are anumite caracteristici: ca este baietel sau fetita, ca are un nume, ca are anumite dimensiuni.
La joaca
Cu bebe in fata oglinzii, explicati-i ca acolo se afla imaginea lui. Indicati-i diferite parti ale corpului si vorbiti-i despre ele. Apoi, spuneti-i sa faca anumite gesturi, care vor fi "repetate" identic de imaginea din oglinda.
Pentru ca cel mic sa inteleaga cat mai bine relatiile care se stabilesc intre el si "personajul" din oglinda, incercati urmatorul test. Lipiti pe nasul copilasului o mica bulina rosie. Daca bebe incearca sa si-i scoata, inseamna ca intelege pe deplin ca el este copilul din oglinda.
In general, evolutia acestui test este urmatoarea, in functie de varsta:
- La 12-15 luni, copilul dumneavoastra observa intrigat ca bebe din oglinda are ceva pe nas.
- La 15-18 luni, copilasul atinge oglinda, incercand sa dezlipeasca bulina rosie de pe nasul imaginii.
- La 18-24 luni, copilul incearca sa ridice bulina de pe propriul sau nasuc. Inseamna ca se recunoaste perfect in oglinda, asa cum se identifica si in poze sau in imagini filmate.
1 comentarii