Oamenii poseda pe suprafata globulelor rosii diferite structuri proteice (antigene) care determina atat grupele sanguine cat si Rh-ul persoanei respective. Sunt patru grupe sanguine (A, B, AB si 0).
Fiecare grupa sanguina poate fi Rh pozitiv sau Rh negativ. Rh-ul este determinat de o alta proteina, factorul Rh (D antigen). Daca acest factor este prezent pe suprafata eritrocitelor persoana respective este Rh pozitiv, daca nu persoana respectiva este Rh negativ. Aproximativ 85% din populatie este Rh pozitiv.
Daca mama este Rh negativ si tatal este Rh pozitiv, probabilitatea ca si copilul sa fie Rh pozitiv este 50%. Se dezvolta o incompatibilitate intre sangele mamei si sangele copilului. Asa cum in orice reactie imunologica, un antigen care nu este cunoscut de organismul gazda va determina dezvoltarea unor anticorpi care vor incerca eliminarea antigenului respectiv. In cazul factorului Rh, sangele copilului fiind Rh pozitiv (deci poseda pe suprafata eritrocitelor factorul Rh), vine in contact cu sangele mamei (Rh negativ), deci se vor dezvolta anticorpi impotriva factorului Rh.
Incompatibilitatea Rh la prima sarcina nu este o problema, pentru ca, in mod normal, in viata intrauterina sangele fatului nu intra in circulatia sanguina materna. Totusi in timpul nasterii (sau unui avort) sangele mamei si sangele copilului se amesteca, in circulatia mamei se vor dezvolta anticorpii.
Acesti anticorpi devin periculosi doar la sarcinile ulterioare. Traverseaza placenta intrind in circulatia fetala si vor distruge eritrocitele fatului (boala hemolitica al noului nascut).
Care sunt consecintele incompatibilitatile Rh?
La prima sarcina incompatibilitatea Rh nu afecteaza nici sanatatea mamei nici sanatatea copilului, dar la urmatoarele sarcini anticorpii formati pot cauza probleme serioase la noul nascut: anemie severa, icter, afectarea sistemului nervos central, in situatii extreme chiar si moartea copilului.
In formele mai usoare incompatibilitatea Rh produce hemoliza (distrugerea eritrocitelor). In urma distrugerii eritrocitelor se eliberereaza in sange hemoglobina care se transforma in bilirubina. Bilirubina este responsabila de culoarea galbena a mucoaselor si pielii (icter).
Concentratia bilirubinei fiind foarte mare se depoziteaza in sistemul nervos central determinind aparitia simptomelor neurologice (kernicterus).
Hydrops fetalis este o complicatie severa a incompatibilitatii Rh. In urma hemolizei masive se dezvolta o anemie severa cu insuficienta cardiaca, edeme, insuficienta respiratorie, chiar si moarte.
Cum se previne si cum se trateaza incompatibilitatea Rh?
La aceasta afectiune prevenirea este tratamentul cel mai potrivit. Gravidelor, la care exista probabilitatea sa se dezvolte incompatibilitatea Rh, la prima sarcina se administreaza imunoglobulina Rh (in saptamina 28 si la 72 ore dupa nastere), care va preveni dezvoltarea anticorpilor.
Imunoglobulina Rh se administreaza in orice situatie cand exista probabilitatea ca sangele matern sa vina in contact cu sangele fatului (avort, amniocenteza, orice sangerare in timpul sarcinii).
Daca medicul constata ca totusi s-au dezvoltat anticorpi-anti-Rh, sarcina va fi monitorizata (o concentratie mica de anticorpi nu pune in pericol viata fatului).
Metode terapeutice
Fototerapia: nou nascutul se expune la lampa ultravioleta, bilirubina din sange transformindu-se astfel intr-o substanta nontoxica, hidrosolubila, eliminindu-se prin urina. Fototerapia necesita si o hidratare adecvata.
Transfuzia sanguina (exchange transfusion): restabilirea circulatiei noului nascut sau a fatului cand nivelul bilirubinei este foarte mare, anemia este foarte severa, eliminindu-se astfel si anticorpii.
Controlul in timpul sarcinii
Dupa luna a treia gravida trebuie sa-si faca controlul titrului de anticorpi (anti Rh). Se efectueaza o data pe luna pana la nastere. In cazul in care titrul este mare va fi avertizata de medical de laborator si va lua legatura cu ginecologul.
Sursa: www.AquaMaterna.ro; www.Raisa.ro