Sarcina care se dezvolta in afara cavitatii uterine. O sarcina extrauterina (S.E.U.) apare cam In 2% din sarcini.

Diferite tipuri de sarcina extrauterina

In 96% dintre cazuri, oul se implanteaza in trompa lui Fallopio (sarcina tubara). Alte localizari, mai rare, tuboovariene sau peritoneale (In cavitatea abdominala).

Factori de risc

Factorii de risc care explica cresterea frecventei sarcinilor extrauterine se grupeazai in mai multe categorii. Frecventa crescânda a bolilor cu transmitere sexulala (B.T.S.) este un factor important: un antecedent de infectie multiplica de 6 ori riscul de sarcina extrauterina prin suprimarea cililor (prelungiri filiforme ale celulelor) care, in mod normal, tapeteaza trompa si faciliteaza deplasarea ovului. Steriletul, desi atât de eficace in calite de contraceptiv, creste de 3 ori riscul de sarcina extrauterina in raport cu metodele de contraceptie orala. Steriletele continând progesteron cresc riscul de 6-7ori. Acest risc, care creste dupa doi ani de utilizare a steriletului, este reversibil atunci când steriletul este indepartat. In schimb, steriletele nu cresc frecventa sarcinilor extrauterine in raport cu o populatie de femei care nu folosesc contraceptia. Tutunul este un factor de risc de sarcina extrauterina; cu cat o femeie fumeaza mai mult, cu atat creste riscul. Vârsta mamei este o problema: riscul este de 2 ori mai mare pentru femeile Intre 35 si 39 ani si aproape de 4 ori mai mare peste vârsta de 40 ani. Chirurgia sterilitatii, chiar daca restabileste permeabilitatea unei trompe, lasa in mod obligatoriu cicatrice si nu repara leziunile preeexistene ale mucoasei. Procreatia asistata medical, adica fecundatia In Vitro si transferul intratubar al gametilor (constând in introducerea spermatozoizilor si ovulului intr-o trompa), creste de doua ori riscul unei sarcini extrauterine. Alti factori de crestere a frecventei sarcinilor extrauterine micropilulele (contraceptive orale slab dozate) si faptul de a fi avut deja un astfel de tip de sarcina.

Simptome si semne

O sarcina extrauterina se manifesta prin dureri abdominale si hemoragii uterine survenind dupa o intarzierea a fluxului menstrual intre 3 si 6 saptamâni, in general. In fapt, oul se dezvolta intr-un tesut care nu este facut pentru a-l primi si pe care il intinde. Atunci când oul este grefat in ampula tubara, sarcina poate sa continue mai mult timp, embrionul putând sa-si continue dezvoltarea in abdomen.

Diagnostic si evolutie

Diagnosticarea precoce a unei sarcini extrautrine este asigurata prin doua examene, asociate de multe ori, practicate in mediul spitalicesc. Dozarea, in urina sau in plasma sanguina, a hormonului specific al sarcinii, hormonul corionic gonadotrofic (h.C.G.), secretat de catre corion intâi, apoi de catre placenta, organe de hranire a oului, indica un nivel, in general, inferior nivelului asteptat pentru vârsta gestationala. Ecografia poate pune in evidenta o activitate cardiaca embrionara in afara uterului. In afara acestui semn direct, examenul poate pune in evidenta un gol uterin care nu corespunde cu varsta sarcinii. Pericolul unei sarcini extrauterine rezida in ruperea trompei, care poate antrena o hemoragie interna de importanta mai mare sau mai mica si se afla la originea leziunilor ireversibile. Totusi, aceasta complicatie, care constituie o urgenta chirurgicala a devenit exceptionala.

Tratament si prognostic

O sarcina extrauterina pe cale de regresie spontana trebuie sa fie supravegheata din cauza riscurilor de rupere a trompei. Toate celelalte cazuri necesita un tratament chirurgical, fie radical (ablatia trompei), fie conservator (pastrarea trompei), dupa caz. Deschiderea abdomenului este indicata atunci când o hemoragie interna mare urmeaza ruperii bruste a trompei sau când o efuziune sanguina s-a inchistat si când sau creat aderente. Sarcinile ovariana si abdominala au ca indicatie deschiderea abdomenului. In alte cazuri, celiochirurgia (interventia practica sub control endoscopic) permite sa se intervina fara a practica incizii mari. Mai recent, unele echipe chirurgicale au tratat sarcini extrauterine prin punctie sub supraveghere ecografica, asociata cu injectarea locala a unui medicament antimitotic (impiedica diviziunea si dezvoltarea oului), destinat sa distruga celulele sarcinii extrauterine. Atunci când este pus acest diagnostic, pacienta trebuie sa fie spitalizata de urgenta, cu scopul de a preveni o eventuala complicate (ruperea trompei, in particular)