I-auzi draga mea pãpuºã
zgârie mâþa la uºã,
dar eu nu-i deschid deloc
cã sunt supãratã foc.
A furat ieri ca o hoaþã
un întreg picior de raþã.
Dupã ce l-a ros frumos,
toata carnea pân’ la os,
a dus osul biniºor
în coteþul lui Azor,
ca pe el sã-l bãnuim
ºi sã nu îl mai iubim.
ªi acum n-o bat, n-o cert,
dar nu vreau deloc s-o iert,
c-a fost rea ºi duºmãnoasã
ºi n-o las sã intre-n casã.