Tata-l meu e marinar,
Pe un vapor cat un palat,
Peste al marilor hotare,
Taie lumea-n lung si lat.

Vede tari si vede munti,
Si cand vine inapoi,
Zice sarutandu-mi fruntea,
Nicaieri nu-i ca la noi!

Are-n buzunar la piept,
Intr-un sac de piele bruna,
O bucata de pamant,
Din tarana ce-a strabuna.

Ce faci tata de ce-l porti,
Peste mari si ape reci?
Cand mi-e tare dor de voi,
Il sarut si doru-mi trece.