Râde iarna pe la geamuri!
Cine? Iarna? Cum aºa?
N-ai vãzut cã peste ramuri
E omãt de catifea?

ªi în pomii de pe stradã
Ne-a pus iarna promoroacã!
Uite! Omul de zãpadã
Iar îmi strigã: Hai la joacã!

Singurel, cum stã pe-afarã,
Fricã mi-i sã nu tuºeascã,
Ceai fierbinte, mai spre searã,
Am sã-i duc, sã nu rãceascã!