Vilozitatile coriale sunt mici proiectii, de forma unor degete, ale corionului, membrana care acopera placenta. Cu ajutorul lor, placenta se prinde in peretele uterului. Vilozitatile coriale reprezinta tesut placentar si au compozitia genetica a tesutului fetal. Prelevand probe din vilozitatile coriale se poate vedea care este starea de sanatate a fatului.

Probele se preleveaza fie transcervical, fie transabdominal. In primul caz, se introduce prin vaginul mamei un cateter care este ghidat cu ajutorul ecografului. Ajuns la locul potrivit, cateterul absoarbe putin din tesutul placentar, care este apoi examinat in laborator. In al doilea caz, tesutul este prelevant cu ajutorul unui ac lung, care trece prin abdomenul mamei. Procedura este asemanatoare amniocentezei, numai ca prin biopsia vilozitatilor se pot obtine cantitati mai mari de tesut iar rezultatele sunt mai rapide.

Cand se face?

Biopsia vilozitatillor coriale se poate face intre saptamanile 10 si 13 de la ultima menstruatie. Adesea se alege acest test in locul amniocentezei, tocmai pentru ca se poate face mai devreme si astfel se pot lua la timp masurile necesare.

De cine trebuie facut?

BVC se poate face de orice femeie insarcinata daca doreste, insa avand in vedere posibilele complicatii este recomandat doar celor care prezinta riscuri, si anume:

  • Femeile peste 35 de ani, care au risc sporit de a naste copii cu anomalii cromozomiale.
  • Femeile care au in familie (a lor sau a partenerului) cazuri de boli genetice (hemofilie, fibroza chistica, talasemie, drepanocitoza)
  • Femeile care vor sa afle sexul copilului pentru cazul in care pot transmite o boala genetica numai copiilor de un singur sex (hemofilia se poate transmite de la o mama purtatoare numai la copiii de sex masculin)
  • Femeile care vor sa afle grupa sanguina si Rh-ul copilului, atunci cand s-a produs sensibilizarea la antigenul Rh.

De ce se face?

Prin BVC se pot detecta anomaliile cromozomiale (sindrom Down, sindrom Edwards) si bolile genetice (fibroza chistica). Fata de amniocenteza BVC nu poate detecta defectele de tub neural (spina bifida). Acuratetea este mare, de 98-99%, dar nu se poate stabili cat de grave sunt bolile depistate astfel. Tot prin BVC se poate face testul de paternitate inaintea nasterii, comparandu-se AND-ul tesutului fetal cu cel al tatalui.

Care sunt riscurile?

BVC este o analiza considerata sigura, dar este totusi o analiza invaziva care prezinta riscuri. In 1% din cazuri are loc la scurt timp un avort spontan, acesta fiind principalul risc asociat biopsiei. De aceea, BVC nu este recomandata femeilor care au o infectie (de exemplu un BTS), au sarcina multipla sau au avut sangerari vaginale in timpul sarcinii. Metoda transcervicala nu este recomandata femeilor care sufera de un fibrom uterin sau au uter retrovers pentru ca este posibil sa nu se poata folosi cu succes cateterul. Dupa interventie mama poate sa sufere o infectie, sa aiba sangerari vaginale sau dureri si crampe in locul prin care a fost introdus acul. Febra, frisoanele si pierderile de lichid amntiotic sunt motive pentru a contacta medicul.

Acest articol face parte din Campania de Informare „Parinte de nota 10 (zece)”