Vreþi sã ºtiþi copilul rãu
Cum aratã? Luaþi aminte
Cã vã fac în trei cuvinte
Chipul sãu.
Mai ieri, Gavrilã,
Fãrã nici un pic de milã
Cum era pornit pe sfadã,
A tras mâþa rãu de coadã,
Altã datã c-un pietroi,
A rupt laba la rãþoi
ªi-n rãzorul de la poartã
A zvârlit cu apã fiartã
Peste flori,
Veºtejindu-le din zori.
Tot aºa ca pe-o nimicã,
Sfarmã cuiburi de furnicã
ªi se caþãrã sã strice
Cuiburi mici de pitulice.
Dacã are-o hainã nouã,
Pânã seara-i ruptã-n douã.
Dã cu praºtia-n fereastrã,
Rupe florile din glastrã,
Urlã, miaunã ºi rage
ªi-n gãini cu arcul trage.
Pe-un copil mai mic când vede,
Sã-l smuceascã se repede.

Eu mã dau mai la o parte,
Sã vã las judecãtori:
E frumos ce face, ori
Nu prea ºtie sã se poarte?