Nutritie 

Dupa atingerea varstei de 1 an, copilul face un salt calitativ de dezvoltare. Capacitatea de a comunica verbal cu membrii familiei incepe sa se formeze, copilul investigheaza liber, pe propriile picioare "mediul ambiant", se perfectioneaza procesele de digestie si cele metabolice, dentitia se completeaza pana la 2 ani.

La aceasta varsta, se fixeaza obiceiurile alimentare pentru toata viata, fapt de mare importanta pentru starea de sanatate de mai tarziu. Parintii trebuie sa impuna copiilor cele mai corespunzatoare si sanatoase obiceiuri alimentare.

Acestea sunt:

• asigurarea unui program regulat al pranzurilor;
• intreruperea biberonului pentru ingerarea de alimente lichide;
• evitarea bauturilor dulci la culcare(acestea favorizeaza devoltarea cariilor dentare);
• evitarea consumului de lichide intre mese(acestea scad apetitul);
• evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrate intre mese, ele scad de asemenea apetitul; se vor folosi o data sau de doua ori pe zi, la sfarsitul meselor principale;
• evitarea fortarii copilului la masa;
• evitarea manevrelor de stimulare a acceptarii alimentelor prin oferirea de distractii in timpul mesei (aceasta poate duce la un comportament nevrotic fata de alimentatie).

Se va permite copilului sa-si selecteze alimentele, dar cu mare grija de a se asigura o alimentatie echilibrata. Daca copilul refuza un aliment important din punct de vedere nutritiv, se va incerca administrarea lui intr-o forma modificata.

Copilul va consuma zinic 400-500 ml lapte, cate un ou la 2-3 zile, 30-40 g carne de pasare, vitel sau peste de 3-4 ori pe saptamana.

Oul este un aliment complet, cu valoare calorica crescuta. Se foloseste oul de gaina; oul de rata trebuie evitat din cauza toxiinfectiilor alimentare care pot aparea. Oul intreg cu albus, se da copilului dupa varsta de un an si jumatate. Albusul de ou poate determina la unii copii urticarie, edeme si chiar tulburari digestive. Ouale prajite (omleta, jumari, ochiuri cu grasime) nu sunt indicate pentru copii mici.

Carnea este un aliment de baza in alimentatia copiilor prin continutul de aminoacizi necesari organismului. Se foloseste carnea de pasare, de manzat si vaca bine fiarta si tocata marunt. Carnea de vita, miel, vanat si porc este greu de digerat pentru copii prin continutul crescut de gelatina si lipide.

• Carnea alba (pasare, peste) este mai digestibila decat carnea rosie, avand un continut mai scazut de tesut conjunctiv. Perisoare din piept de pasare se pot folosi in alimentatia copilului.
• Ficatul, rinichiul, inima si chiar creerul (dat peste varsta de doi ani) au un continut crescut in vitamine (A, B2, PP) si saruri minerale (Fe, Ca, etc).
• Grasimile se vor da sub forma de: unt, smantana, frisc, ulei. Sunt interzise la aceasta varsta slanina, untura si seul.
• Mezelurile sunt greu de digerat, prea condimentate, usor alterabile si se interzic copiilor mici.
• Sunca de Praga se poate administra copiilor peste 1 an si 6 luni � 2 ani.
• Legumele si zarzavaturile folosite la copii mici(1-3 ani) sunt: cartofii, radacinoasele, fasolea verde, conopida, dovleceii, spanacul, tomatele, ardeii.

Pana la varsta de 2 ani nu se vor da leguminoase uscate (fasole, mazare, linte). Usturoiul, ceapa si alte condimente vegetale nu se recomanda in alimentatia copiilor mici, de preferat sa se foloseasca legumele in stare proaspata, si mai putin sub forma de conserve