Alaptare 

Când trebuie să vă alegeţi o maternitate este important să ştiţi dacă spitalul respectiv este lipsit de practici de promovare a alimentaţiei artificiale şi mamele pot primi ajutor calificat şi informaţii corecte pentru a alăpta. Astfel de maternităţi sunt în primul rând cele care au titlul de „Spital prieten al copilului”. Iniţierea alimentaţiei cu lapte praf după naştere de câtre personalul medical şi separarea mamei de copil au dus la scăderea procentului de copii alăptaţi la sân.

Dacă sunteţi bine informată puteţi începe alăptarea corect chiar dvs. indiferent de politica maternităţii şi sfaturile greşite ale personalului medical, la cererea dvs., alăptarea fiind un drept fundamental al femeii care nu vi se poate refuza numai în cazul unor contraindicaţii medicale care privesc copilul sau pe dvs.

Ce trebuie să ştiţi pentru ca iniţierea alăptării să se facă corect, în ori ce fel de condiţii, indiferent de politica maternităţii:

1) INFORMAŢII GENERALE

a. ÎN PRIMELE ZILE

• sânii pot părea goi dar mama are lapte (în sinusuri); dacă apasă la limita areolei şi stoarce, iasă câteva picături de lapte;
• suptul se învaţă prin practică;     
• deşi la început se recomandă supturi scurte (15 min. la un sân) şi frecvente, nu contează durata suptului; unii sug mai încet, într-o oră, alţii mai  repede , în 10 min.; dacă ataşarea nou - născutului la sân este corectă, mama poate lăsa copilul la sân până acesta lasă sânul;
• sânul nu trebuie spălat înainte de fiecare alăptat, numai o dată pe zi şi fără a folosi săpunul; înainte şi după supt mama să se ungă cu lapte de mamă pe mamelon (laptele de mamă şi saliva copilului, care rămâne pe mamelon protejează sânul de infecţii) şi după supt să lase sânul la aer 5 minute;
• NU SE APLICĂ PE SÂN CREME, SPRAYURI, PUDRĂ SAU TINCTURI!!!;
• mama trebuie să se spele pe mâini cu apă şi săpun când atinge sânul; mai ales după schimbarea pampersului!!!;
• sutienul purtat pe perioada alăptării ajută să nu se deformeze sânii, dar este bine să se poarte tampoane absorbante în sutien.

b. ALIMENTAŢIA MAMEI CARE ALĂPTEAZĂ

• trebuie să fie hipercalorică (ca şi în sarcină),  echilibrată, bogată în proteine, lactate, legume, fructe, pâine, mai puţin  în grăsimi şi dulciuri concentrate (3 mese principale şi una, două gustări);
• nu există alimente interzise care dăunează copilului, mama trebuie să observe la ce alimente consumate face copilul colici şi pe acestea să le excludă;
• trebuie să bea lichide suficiente (2-3 litrii / zi) sau cât îi este sete; lapte (nu mai mult de 1 litru), sucuri naturale, ceaiuri naturale sau apă, câte un pahar la fiecare supt;
• să evite consumul de alcool şi fumatul, să reducă consumul de cafea (scade lactaţia);
• mamele alergice trebuie să evite consumul de alimente alergizante ( căpşuni, peşte, ouă, nuci, ciocolată).

2) INIŢIEREA ALĂPTĂRII
 
a. ALĂPTAREA PRECOCE

• nou-născutul trebuie pus la sân cât mai repede după naştere; în prima jumătate de oră în sala de naştere sau cel mult după 1 - 2  ore. În această perioadă nou – născutul este foaret activ ( prima perioadă de reactivitate după Brazelton), cu un reflex puternic de supt;           
• după 2 ore după  naştere copilul este  somnoros (perioada de inactivitate după Brazelton), greu de trezit, ritmul respiraţiei şi a cordului se încetineşte. Perioada durează 2 – 4 ore la unii copii chiar mai mult (24 ore). Dacă nu se trezeşte după 5 ore, se poate trezi şi pune la sân – mama  îl schimbă, îi freacă tălpile, spatele gol iar dacă nu se trezeşte şi nu mănâncă măcar o dată pe zi,  i se dă colostru  muls cu linguriţa, seringa sau cana;
• mama trebuie să ştie că după această fază de “inactivitate” a nou – născutului, urmează  perioada de “reactivitate” ( a doua perioadă de reactivitate după Brazelton), când copilul se trezeşte şi vrea să sugă frecvent, la 1– 1 ½ ore (mai ales a doua zi după naştere);
• chiar dacă mama are lapte puţin, acesta este de ajuns pentru nou-născut, dacă acesta suge frecvent (8-12 ori pe zi);
• primele supturi pot fi fără succes dar nou-născutul de obicei  nu necesită supliment în prima zi  pentru că are rezerve energetice din viaţa intrauterină;
• plânsul frecvent după primele 24 de ore , mai ales în cursul serii este normal şi mama trebuie să ştie că nou – născutul trebuie să fie des pus la sân şi nu necesită supliment;

Avantajele alăptării precoce:

• contactul fizic al mamei cu nou – născutul imediat după naştere (denumită perioada „sensibilă”) stimulează intens formarea  hormonilor care produc laptele ( mai ales oxitocina), asigurând instalarea rapidă şi de durată a secreţiei lactate, ajută la eliminarea placentei, fundamentează ataşamentul precoce mamă - copil.
• suptul corect va preveni dificultăţile apărute mai târziu în alăptare.
• copilul va beneficia de efectele colostrului (imunologice, stimularea digestiei şi a funcţiei intestinale, ameliorarea icterului).
• creşte încrederea mamei în capacitatea ei de a alăpta.

 b. STIMULAREA SECREŢIEI LACTATE

• secretul unei producţii optime de lapte şi a unei alăptări cu succes este alăptarea nelimitată, ziua şi noaptea, “la cerere” sau golirea ritmică a sânilor dacă copilul nu suge. CU CÂT SUGE COPILUL MAI MULT CU ATÂT SE PRODUCE MAI MULT LAPTE!!!
• la început trebuie alăptat din ambii sâni (1-2 săptămâni) şi mama trebuie încurajată să lase să termine copilul suptul la un sân (să-l golească), pentru că laptele gras vine la urmă şi apoi să-l pună şi la celălalt sân dacă copilul mai vrea să sugă; data următoare începe suptul cu sânul cu care a terminat înainte; unii copii de la început se satură cu un sân.
• succesul alăptării depinde de poziţia corectă în timpul alăptării, ataşarea corectă a copilului la sân (să prindă în gură ţesutul mamelonar care conţine sinusurile galactofore), astfel că alăptarea va fi o plăcere şi pentru mamă, fără durere şi tracţionarea  mamelonului.
• SĂ SE EVITE FOLOSIREA TETINEI ŞI SUZETEI ÎNAINTE DE PRIMUL ALĂPTAT!!! – scade capacitatea copilului de a suge la sân (altă tehnică de supt), reduce stimularea lactaţiei, ca şi folosirea completării cu lapte praf sau ceai care interferează stabilirea şi menţinerea lactaţiei (întârzie venirea laptelui sau duce la lactaţie săracă).
• dacă condiţiile din spital permit, copilul trebuie să stea într-un salon cu mama şi ziua şi noaptea (rooming – in);
• alăptarea în timpul nopţii stimulează secreţia lactată şi laptele noaptea este mai gras, conţine mai mult fier.
• mamele trebuie să ştie că dacă noaptea alăptează luând copilul în pat (beding – in), cu luarea măsurilor de siguranţă ca acesta să nu cadă, pot adormi în timp ce copilul suge; chiar dacă s-ar părea că aceste mame dorm mai puţin decât cele care îşi dau copilul pe secţia de nou-născuţi, somnul lor este mai adânc şi mai odihnitor datorită hormonilor care se produc noaptea (în cantitate mai mare) când suge copilul şi nu sunt expuse nici la pericolul angorjării sânilor.
• mama trebuie să consume lichide suficiente (2 – 3 l/zi) şi să se alimenteze echilibrat, cu o dietă hipercalorică (2500 – 3000 cal/zi).
• atmosferă calmă,  plină de dragoste, încurajarea încrederii în sine,
  
• comprese calde pe sân cu 5 min. înainte de alăptat.

http://www.alaptare.home.ro/