Cauta:
Educatia copiilor: intre psihologie si autoritate

Educatia copiilor: intre psihologie si autoritate

  Autor Echipa NN Data: 22.09.2010

In fata unui copil care isi castiga in fiecare zi tot mai mult din autonomie, se afirma si isi formeaza personalitatea sa proprie, nu stim uneori cum sa ne comportam sau cum sa actionam. Din nefericire, nu exista reguli absolute in ceea ce priveste educatia copiilor: totul depinde de echilibru si de comunicare.
   
Autoritatea

Copilul trebuie sa fie ghidat, acesta nestiind ceea ce e mai bine pentru el. Autoritatea il va ajuta sa isi dea seama care sunt lucrurile fundamentale interzise. Frustrarea este o experienta necesara, indispensabila in educatia oricarui copil: acesta trebuie sa invete sa renunte la satisfacerea imediata a tuturor dorintelor si mofturilor. Trebuie sa tineti cont si de faptul ca iubirea pentru copiii vostri si autoritatea sunt 2 lucruri compatibile: decurg chiar unul din altul. De fapt, deoarece va iubiti copiii le interziceti anumite lucruri, pentru siguranta si pentru binele lor. Punandu-i bariere copilului, in drumul sau spre maturitate, il veti ajuta sa avanseze. In lipsa autoritatii, copilul se poate simti neglijat, abandonat.
   
Cum sa va exersati autoritatea?

Ingredientul esential al autoritatii este comunicarea: o interdictie pur si simplu, fara nicio explicatie, nu are niciun sens pentru copil, este deci inutila, chiar daunatoare. Este foarte important sa le explicati clar, simplu, de ce le interziceti anumite lucruri. Un lucru foarte important: parintii trebuie sa se puna de acord intre ei:  daca copilul aude un "da" intr-o parte si un "nu" in alta parte, acesta nu va asculta niciodata de voi si va profita repede de dezacordul vostru. Autoritatea implica si faptul ca si parintii sa puna in aplicare, sa respecte regulile impuse de ei. Nu uitati: sunteti un model pentru copilul vostru. Totusi, este foarte important sa ii acordati copilului  vostru si putina libertate de actiune, in deplina securitate, bineinteles. Am putea numi acest lucru asumarea unor riscuri. Nu trebuie sa stresati copilul cu interdictii care devin din ce in ce mai multe o data cu trecerea timpului: copilul trebuie sa invete din propriile sale greseli. Esecul are si el o latura educativa. In sfarsit, nu trebuie sa confundati autoritatea cu autoritarismul. Veti deveni autoritar daca ii inspirati teama copilului vostru, daca sfaturile sunt injuste, ilogice, daca ii interziceti copilului orice manifestare a starii de spirit sau a bunei dispozitii.

Cum sa reactionati in fata unui "nu" al copilului?

De-a lungul dezvoltarii sale motrice, psihice, si de-a lungul castigarii unei anumite autonomii, copilul trece prin mai multe faze de nesupunere, de razvratire. Cuvantul "nu" este cap de lista al vocabularului acestuia. Aceste perioade sunt esentiale in dezvoltarea copilului: isi construieste personalittaea razvratindu-se. Inarmati-va in aceste cazuri cu multa rabdare si cu multa imaginatie. Folositi negocierea: nu vrea sa isi aranjeze camera imediat? Negociati pentru ca sa o faca in 5 minute. Nu vrea sa isi puna pulovarul rosu? Propuneti-i-l pe cel albastru.

Cat despre capricii?

Tentatia sa le cedati este foarte mare: oboseala, dorinta sa ii faceti pe plac, lipsa de timp. Necedand capriciilor, tentatiei de a le face pe plac, iata modalittaea prin care va exercitati cu adevarat meseria de parinte si va asumati aceasta responsabilitate.
Sa il pedepsesc, sau sa nu il pedepsesc, iata intrebarea!

Atunci cand copilul vostru depaseste limita, pedeapsa ar putea fi benefica. Sanctiunea trebuie sa aiba insa un sens. Este important ca acesta sa inteleaga motivul pentru care a fost pedepsit. Pedeapsa trebuie sa fie imediata, pentru ca acesta sa inteleaga relatia dintre cauza si efet: obraznicii, prostii=pedeapsa.
Pedeapsa trebuie sa fie educativa, aceasta nu trebuie sa fie umilitoare si violenta. Trimiterea copilului in camera sa poate fi o solutie buna. El se va calma, va reflecta asupra faptului pe care l-a facut, pentru ca sa se simta la final mai linistit.
Ajutati-l sa aiba incredere in el. Prezenta voastra, cuvintele voastre pot fi un adevarat imbold pentru copilul vostru, acesta avand neincetat nevoie de incurajarea voastra. Evitati cuvintele jignitoare la adresa lui: "esti prost". "esti neindemanatic", acestea il pot rani, il fac sa isi piarda increderea, sunt daunatoare dezvoltarii lui. Atunci cand face progrese, laudati-l fara sa il puneti pe un piedestal. In sfarsit, lasati la o parte perfectiunea. Nimeni nu e perfect, cu atat mai mult copilul vostru, care creste pe zi ce trece!

   




Read the English version of this article: Education of children - between psychology and authority
Adauga un comentariu in forumul la cafenea
Comentarii
0 comentarii
[ cont nou ]    [ parola mea ]

Tine-ma minte
Contul meu