Cauta:
Traditii si obiceiuri relationate cu Sarbatoarea Pascala

Traditii si obiceiuri relationate cu Sarbatoarea Pascala

  Autor Raluca Bobos, masterand, Facultatea de Teologie Ortodoxa, Cluj Napoca Data: 21.04.2009

Traditii si obiceiuri relationate cu Sarbatoarea Pascala

Pastele este in ortodoxie sarbatoarea sarbatorilor, reprezinta Invierea Domnului nostru Iisus Hristos
. Ziditorul fapturii a inviat, invierea Lui este castig tuturor, haosul necredintei se prabuseste in fata marelui eveniment mai cu putere decat intunericul noptii inaintea rasaritului de soare, caci Insusi Dumnezeu ne lumineaza prin aceasta minune a Invierii.


Si in legatura cu aceasta sarbatoare exista multe traditii si obiceiuri pastrate in special in mediul rural. Aceasta sarbatoare crestina este precedata de o perioada de 40 de zile de post.

Ultima saptamana a postului mare, Saptamana Patimilor
sau Saptamana Mare este inclusa în sarbatoarea Pastelui, desi în aceasta perioada postul continua chiar cu o mai mare intensitate.

Din Joia Mare pana in ziua de Inviere batranii tin post negru. Cei mai tineri mananca în aceasta saptamana doar paine si fructe uscate si nu beau decat apa de izvor. Pentru Saptamana Mare, mai ales in trecut erau caracteristice urmatoarele traditii: pastrarea linistii, a tristetii generale; respectarea stricta a postului, ingrijirea locuintelor, curatenia prin curti, confectionarea hainelor noi pentru sarbatoare, tocmirea lautarilor pentru hora satului, impartasirea la biserica precum si alte obiceiuri.

In ceea ce priveste Duminica Floriilor, duminica cu care incepe Saptamana Mare, s-au pastrat de asemenea unele traditii. In aceasta duminica, se sfintesc, prin rugaciune si stropire cu agheasma, ramuri înmugurite de salcie, care se împart crestinilor, iar slujitorii Bisericii le tin in maini, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic si de maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul. Cu acestea, dupa ce au fost aduse la biserica spre a fi sfintite, crestinii împodobesc icoanele, usile si ferestrele.

Incepand cu aceasta duminica si continuand cu celelalte zile din Saptamana Patimilor se oficiaza Deniile. Prin caracterul și conținutul lor, deniile sunt unicate în cultul divin ortodox.

Cuvântul "denie" vine de la slavonescul "vdenie" și înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. Mai precis, denia este slujba utreniei sau „de dimineață” care se săvârșește seara, în ajun. Denia se deosebește de priveghere, care înseamnă tot slujbă de seară, prin faptul că se referă numai la utrenia săvârșită seara.
Deniile se săvârșesc numai în două săptămâni din timpul unui an bisericesc și anume: în săptămâna a cincea și a șaptea (sau a Patimilor) din Postul Paștelui. Cele două denii din săptămâna a cincea sunt utreniile zilelor de joi și sâmbătă săvârșite seara, în ajun. Slujba este o utrenie de post care înglobează în ea cele două piese imnografice foarte importante și frumoase: Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul, imnograf din secolul al VIII-lea (praznuit la data de 4 iulie) și Acatistul Bunei Vestiri, atribuit patriarhului Serghie al Constantinopolului (sec. VII). Deniile din săptămâna ultimă a Postului sau Săptămâna Patimilor sunt slujbele la care credincioșii participă, prin tradiție, în număr foarte mare. Ele se săvârșesc în biserici începând cu seara Floriilor, deci din Duminica a șasea a postului, până vineri seara, inclusiv. Ca și cele din săptămâna a cincea și aceste utrenii au elemente specifice care le dau caracter de unicat. Dintre aceste denii, cele mai importante sunt cele de joi și vineri seara, cunoscute și sub denu­mirile de denia mică și denia mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice, citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor și scoaterea solemnă a Sfintei Cruci în mijlocul bisericii. Cea de vineri seara se deosebește de celelalte denii prin Cantarea Prohodului, în trei stări ca și prin ritualul înconjurării bisericii cu Sfântul Epitaf (cusătură sau pictură de mare frumusețe care reprezintă scena punerii în mormânt).

In Joia Mare praznuim patru lucruri: spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, dandu-le prin aceasta lor si noua pilda de smerenie, Cina cea de Taina, adica instituirea  Sfintei Cuminecaturi, rugaciunea cea mai presus de fire, din gradina Ghetsimani, vinderea si prinderea Domnului.

In Vinerea Mare se pomenesc sfintele si mântuitoarele si înfricosãtoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos pe care le-a primit de bunãvoie pentru noi. Se mai face încã pomenire de mãrturisirea mântuitoare fãcutã de tâlharul recunoscãtor care a fost împreunã cu El. În aceastã zi nu se sãvârseste Liturghia pentru cã însusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru cã Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15). Se fac numai ceasurile împãrãtesti care ne pun înainte nemãrginita smerenie a Domnului, Crucea cea dãtãtoare de viatã si credinta tâlharului. Vinerea Mare se mai numeste in popor Vinerea Seaca, pentru ca cei mai multi romani au obiceiul de a posti postul negru (nu mananca si nu beau nimic toata ziua).  Postul negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi. Legenda spune ca pe cel care posteste nu-l va durea niciodata capul si acesta va sti cu trei zile inainte cand va muri. Femeile tin in mod special la respectarea vinerilor in general, in credinta ca Sf. Vineri le-ar aduce un mare necaz daca ar coase, ar tese, ar toarce sau ar albi camasi in cursul acestei zile.

In Sambata Mare e praznuita ingroparea trupeasca a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, cum si pogorarea Lui in Iad, scotand neamul omenesc din stricaciune si trecandu-l in viata cea vesnica.

In Duminica Invierii ne spune Sinaxarul din ziua de Paști, ce se praznuieste: "In Sfânta si Marea Duminică a Paștilor prăznuim Învierea cea dătătoare de viată a Domnului si Dumnezeului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos."

La slujba de Inviere se sfintesc bucate precum:
  • OUALE CURATITE - cine mananca oua prima data in ziua de Pasti se zice ca va fi usor peste an. Altii usuca albus de ou rosu sfintit si daca un om sau vita face albeata, piseaza albusul si i-l sufla in ochi.
  • SLANINA e folosita la mai multe leacuri : se ung ranile ; daca se imbolnaveste vreun om sau vita si mananca slanina aceasta se vindeca. Daca e bolnav de friguri se afuma cu slanina, tamaia alba si neagra puse pe o lespede. Daca sangereaza vreo vita i se da sa manance din slanina aceea.
  • HREANUL - cine-l mananca atunci cand vine acasa de la biserica va fi iute si sanatos tot anul. Pus in cofele cu apa sau in fantani, curateste apa. Se amesteca in tavitele vitelor impotriva bolilor si e bun contra frigurilor.
  • SAREA se foloseste la sfintirea fantanilor.
  • CUISOARELE - pentru dureri de masele.
  • FAINA - se freaca ochiul vitei cu albeata si-i trece.
  • USTUROIUL sfintit (pus in pamant) nu se strica. Serveste la alungarea strigoilor de la casa - se ung usile grajdurilor cu el. La nevoie se freaca si oamenii bolnavi (mai ales pentru vatamatura).
  • SAMANTA DE BUSUIOC - cu firele de busuioc sfintite se afuma cei cu dureri de urechi. Busuiocul e inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii si de taciune fuge diavolul.
Spalarea din dimineata Invierii este tot o traditie pastrata in special la sate. Intr-un lighean se pune un ou rosu, in unele locuri doua, si o moneda de argint. Se toarna apa proaspata (neinceputa) adusa de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand : "Sa fiu sanatos, si obrazul sa-mi fie rosu ca oul ; toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti ; sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor." Dupa aceea se ia moneda de argint si trecand-o peste fata se zice : "Sa fiu mandru si curat ca argintul"; fetele mai zic "sa trec la joc din mana-n mana ca si banul; sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa". In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuioc, deoarece se zice ca daca te speli cu dansul vei fi onorat ca busuiocul.

Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brinza sau smantana si, mai nou, cu ciocolata.

In mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Pasti, tinerii sa stropeasca fetele, iar acestea la randul lor sa le dea baietilor de baut si sa le ofere daruri, caci se crede ca nici unei fete nu-i va merge bine daca nu este udata. Inainte, stropitul se facea cu apa de fantana; astazi este datina ca fetele sa fie udate cu apa de colonie.

Saptamana cea dintai dupa Paste este numita Saptamana Luminata. In aceasta saptamana raiul este deschis, iar iadul este inchis, de aceea se spune ca cei care mor in acest interval intra in Rai.

Desigur ca pe langa aceste traditii pe care le-am enumerat in aceste randuri, mai sunt si altele, insa e bine sa cunoastem macar cateva dintre ele.
Adauga un comentariu in forumul la cafenea
Comentarii
8 comentarii
  • a spus
    miercuri, 20.05.2009
    citind astfel de traditii si obiceiuri imi doresc sa traiesc la tara dar din pacate nu pot.imi plac [ ... ]
  • a spus
    duminică, 03.05.2009
    Comentarii la articolul Traditii si obiceiuri relationate cu Sarbatoarea Pascala Frumos articol si [ ... ]
  • a spus
    duminică, 03.05.2009
    sunt multe datini de pasti,dar multe s-au pierdut.pacat.foarte interesant articolul. [ ... ]
  • a spus
    joi, 30.04.2009
    Foarte bun articolul. Bravo. [ ... ]
  • a spus
    miercuri, 15.04.2009
    Mi-a placut foarte mult articolul [ ... ]
  • a spus
    marți, 14.04.2009
    Articol super bun,si multumim eu nu stiam multe chestii ce se obisnuieste de Pasti,dar acum am [ ... ]
  • a spus
    marți, 14.04.2009
    Da intradevar sarbatorile trebuie sa reuneasca familiile,sa fim cu toti mai buni! [ ... ]
  • a spus
    marți, 14.04.2009
    foarte bun articolul [ ... ]
[ cont nou ]    [ parola mea ]

Tine-ma minte
Contul meu