Religie 

Nasterea de copii este cea mai mare datorie a sotilor, care se unesc prin Sfanta Taina a Cununiei. Nasterea de copii formeaza cea mai mare bucurie si adevarata temelie a familiei; ea consolideaza si desavarseste casnicia si este izvor de sanatate pentru ambii parinti.

Pentru a fi corecti si onesti, inainte de a vorbi despre nasterea de copii, Ierurghiile si Sfintele taine care se administreaza pruncilor, mai intai ar trebui sa vorbim despre familia crestina binecuvantata de Dumnezeu prin Sfanta Taina a Cununiei.
In cadrul minunat al familiei crestine, colaborarea sotilor trebuie sa fie armonioasa.

Fiecare sot isi aduce aportul cu ce are specific. Femeia, cu sensibilitatea ei, asigura mireasma si poezia caminului, are grija sa netezeasca asperitatile ce se ivesc in drumul lor, iar barbatul, cu energia lui, are grija de cele necesare casei, dar si de prestigiul si demnitatea familiei. Cand aceasta impreuna lucrare ramane constanta si rodnica, credem ca nu gresim, afirmand ca este un preambul al imaparatiei lui Dumnezeu.
In familia crestina, barbatul si femeia, trebuie sa fie la inaltimea chemarii sfinte de parinte, cu raspunderi mari in fata lui Dumnezeu si al oamenilor.

Copii sunt expresia concreta a prezentei divine in familie. Peste iubirea curata a sotilor, ingemanata cu harul divin, se rasfrange o raza din lumina paradisului. In ochii senini ai pruncilor si in glasul lor este coborat cerul pe pamant.

Pruncii vin in lume curati si pentru a le pastra neprihanirea, Biserica a randuit slujbe specifice atat pentru prunc cat si pentru mama, dintre care amintim:

• Randuiala in ziua intai la femeia lauza - moasa aduce la biserica intr-un vas apa curata pentru sfintire, iar preotul o sfinteste. Se stropeste mama si se stropeste si pruncul.
• Rugaciunile la femeia lauza in a opta zi - cand preotul merge la casa unde s-a nascut pruncul si citeste rugaciuni pentru mama, pentru prunc, pentru moasa care ridica pruncul si pentru celelalte femei, care stau in ajutor. Apoi, stropeste preotul casa cu apa sfintita in chipul crucii, dupa care, insemneaza pruncul, binecuvantandu-l la frunte, pentru intelepciune, la gura pentru cuvant si suflare, iar la inima, pentru putere, zicand: "Mainile Domnului te-au facut si te-au zidit".

Tot in a opta zi si rugaciunea la insemnarea pruncului, cand i se pune numele.

Botezul - este Sfanta taina, in care, prin intreita afundare in apa, in numele Sfintei Treimi, cel care boteaza se curateste de pacatul stramosesc si de toate pacatel facute pana la Botez, se naste la o viata noua sprirituala si devine membru al Trupului tainic al Domnului.
Botezul a fost instituit de Mantuitorul Iisus Hristos dupa Invierea din moarte, indemnandu-i pe Sfintii Apostoli astfel: "Drept aceea, mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, invatandu-le sa pazeasca toate cate v-am poruncit voua, si iata Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacurilor. Amin!" (Ev. Matei 29, 19-20; Ev. Marcu 16, 16