Laptele uman este specific speciei ºi toate preparatele alimentare substitutive diferã marcant de el, laptele uman fiind superior în alimentaþia sugarului. Alãptarea exclusivã  este modelul de referinþã în ceea ce priveºte creºterea, dezvoltarea, sãnãtatea ºi toate celelalte consecinþe, pe termen scurt ºi lung, asupra copilului, faþã de toate metodele de alimentaþie alternativã (Academia Americanã de Pediatrie).

  • este cel mai valoros aliment din punct de vedere calitativ, unic în compoziþie, asigurã toate substanþele nutritive necesare copilului în primele 6 luni ºi rãmâne sursa nutritivã principalã pânã la 1 an;
  • indiferent de vârstã, mãrimea ºi forma sânilor, paritatea, 98%  din femei pot alãpta pe termen lung;
  • fiecare femeie are lapte adecvat copilului ei; laptele femeii care naºte prematur are mai multe proteine ºi lipide decât cel matur ºi îºi menþine compoziþia caracteristicã colostrului 1 lunã de zile dupã naºtere pentru cã prematurul are nevoie de un regim hiperproteic pentru creºtere;
  • laptele de mamã îºi schimbã compoziþia în funcþie de nevoile copilului, când este cald are mai multã apã, noaptea este mai gras ºi mai bogat în fier ºi sãruri minerale;
  • îºi menþine calitatea indiferent de alimentaþia mamei!!!;
  • laptele de la începutul suptului este mai apos (lapte iniþial), iar la golirea sânului este mai gras (lapte final), dand senzaþia de saþietate copilului, dacã copilului îi este sete suge mai puþin timp, dacã îi este foame, mai mult, pentru a goli sânul. Trebuie încurajatã golirea sânului de cãtre copil!!;
  • îºi schimbã gustul în funcþie de dieta mamei, pregãtind copilul pentru obiceiurile alimentare ale familiei;

Faþã de laptele de vacã:

  • are o valoare biologicã deosebitã, este un aliment „viu”.
  • este mai uºor digerabil.

Laptele de mamã, datoritã balanþei complexe de ingredienþi ºi calitãþilor biologice, nu se poate fi  comparat sau înlocuit cu alte preparate lactate.

Tipuri de lapte uman:

COLOSTRUL

  • primul lapte, este o substanþã galbenã, cremoasã, secretatã din timpul sarcinii ºi 3 zile dupã naºtere;
  • este în cantitate micã, 10-100ml/zi (în medie 30 ml), ideal pentru  stomacul mic al nou-nãscutului care suge 2-20ml/masã in primele 3 zile;
  • este hiperproteic, foarte bogat în anticorpi;
  • conferã imunitate împotriva bacteriilor ºi viruºilor;
  • faciliteazã dezvoltarea florei bifidus în intestin, care inhibã dezvoltarea florei patogene (dupã ultimele cercetãri substanþele din jurul mamelonului au acest rol, de aceea este importanta punerea la sân);
  • apãrã mucoasa digestivã de inflamaþii, infecþii ºi împiedicã absorbþia substanþelor responsabile de alergie (formand o peliculã pe mucoasa digestivã);
  • are efect laxativ, curãþã intestinul de reziduri, ajutã eliminarea bilirubinei (odatã cu scaunul) ºi scade riscul apariþiei icterului în primele zile.

LAPTELE DE TRANZIÞIE

  • secretat între 4-5 ºi 10 zile, are compoziþie intermediarã între colostru ºi laptele matur, conþinând  cantitate crescândã de lactozã ºi implicit cantitate mai mare de apã, devenind ºi volumul laptelui mai mare, 200-900ml/zi („venirea laptelui”).

LAPTELE MATUR

  • este o substanþã albã – albãstruie, subþire;
  • are compoziþie variabilã în cursul alãptãrii: mai apos, mai bogat în lactozã ºi proteine  la începutul suptului, cu valoare caloricã mai scãzutã (laptele iniþial care se colecteazã în sinusurile galactofore) ºi mai gras la sfãrºitul suptului, cu valoare caloricã mai înaltã (laptele din urmã, colectat în alveole);
  • se produce de la 10-30 de zile;
  • are concentraþie mai mare de lactozã, lipide, vitamine grup B, în timp ce proteinele ºi mineralele sunt mai scãzute decât în colostru, conþine de asemenea anticorpi;
  • dupã 6 luni, când începe diversificarea ºi secreþia lactatã este în scãdere, creºte iar nivelul de anticorpi (unii agenþi imunologici chiar în cantitate mai mare decãt la început) ºi rãmâne la un nivel ridicat pânã la terminarea alãptãrii (la 2 ani este dezvoltat sistemul imunitar al copilului ºi copilul se poate înþãrca ).

Beneficiile alaptarii

Cercetãri extensive, folosind metode epidemiologice îmbunãtãþite ºi tehnici moderne de laborator, au dovedit avantajele pentru copil, mamã, familie ºi pentru societate ale alãptãrii ºi ale folosirii laptelui uman. Aceste avantaje includ beneficii pentru sãnãtate, nutriþie, imunologice, pentru dezvoltare, psihologice, sociale, economice ºi pentru mediul înconjurãtor (Academia Americanã de Pediatrie). 

Beneficiile pentru copil:

  • este alimentul ideal, care asigurã o creºtere fizicã ºi psihicã echilibratã;
  • conþine substanþe care faciliteazã funcþionarea optimã a organismului copilului ( sistemele: digestiv, hepatic, renal, neurologic, vascular, inima);
  • reduce riscul dezvoltãrii limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, bolilor intestinale cronice (boala Crhon, colita ulceroasã, celeachie) din copilãrie ºi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult;
  • reduce riscul enterocolitei necrozante ºi a retinopatiei la prematuri;
  • conþine factori care protejeazã copilul de infecþii microbiene, virotice ºi fungice (infecþii respiratorii, otite, infecþii gastrointestinale, de cãi urinare, meningite ºi septicemii) ºi reduce severitatea desfãºurãrii lor;
  • reduce riscul morþii subite;
  • reduce riscul diabetului zaharat de tip I  ºi tip II (mai ales alãptarea exclusivã 6 luni);
  • previne malnutriþia;
  • reduce riscul obezitãþii ºi al hipercolesterolemiei;
  • reduce riscul alergiei ºi al astmului bronºic dacã alãptarea dureazã cel puþin 4 luni (este importantã ºi alimentaþia mamei, care dacã este alergicã trebuie sã evite alimentele alergizante, diversificarea precoce ºi introducerea laptelui de vacã în alimentaþia copilului);
  • scade riscul anemiei;
  • reduce riscul apariþiei cancerului de sân la fetiþele alãptate.
  • este uºor digerabil;
  • are temperaturã optimã;
  • este steril;
  • scade incidenþa eritemului fesier;
  • favorizeazã dezvoltarea muºchilor feþei, al dentiþiei ºi a vorbirii;
  • asigurã o dezvoltare cerebralã optimã –  studiile recente au demonstrat cã pentru prematurii  alãptaþi la sân dezvoltarea cognitivã ºi vizualã este la 7 – 8 ani  mai mare decât la cei alimentaþi cu lapte praf ºi  performanþele la testele de inteligenþã au fost cu 8 puncte mai mari;
  • interdependenþa reciprocã prin alãptare a mamei ºi copilului, fundamenteazã legãtura mamã – copil ºi reduce tulburãrile emoþionale ºi de adaptare a copilului în adolescenþã; dependenþa creatã prin alãptare îl ajutã mai târziu sã devinã o persoanã independentã; este baza pentru dezvoltarea relaþiilor socio-umane de mai târziu, primind afecþiune, ca adult va ºti sã dãruiascã dragoste.

Beneficiile pentru mamã:

  • ajutã involuþia uterinã rapidã dupã naºtere ºi previne hemoragiile postpartum;
  • este protectiv împotriva cancerului de sân ºi ovar ºi a osteoporozei postmenopauzale;
  • duce la pierderea surplusului de grãsime câºtigat în timpul sarcinii ºi reduce riscul obezitãþii pe termen lung;
  • contraceptiv (nu este o metodã sigurã; este contraceptiv 98% numai pe perioada alãptãrii exclusive);
  • scade necesarul de insulinã la mamele diabetice;
  • scade efectele endometriozei ºi ajutã la stabilizarea bolii;
  • este mai comodã ºi mai puþin obositoare, laptele de mamã nu trebuie preparat, copilul este portabil;
  • are rol în împlinirea feminitãþii ºi  dezvoltarea  instinctelor materne;
  • realizeazã o legãturã profundã cu copilul;
  • economie pentru familie.

Beneficiile pentru societate:

  • economisire de valutã consumatã pentru achiziþionare de lapte praf;
  • scade cheltuielile pentru tratarea bolilor acute ºi cronice ale copilului (în SUA, fiecare sugar care este alãptat 6 luni economiseºte 450 –800 USD);
  • are efect ecologic pozitiv;
  • populaþie sãnãtoasã.

Pagina personala a autorului: www.alaptare.home.ro

Acest articol face parte din Campania de Informare „Parinte de nota 10 (zece)”