Când se face searã, iatã:
Bunicuþa îmi aratã
Printre ierburi stele mici.
Oare-o fi un licurici?
Picãturã de luminã
Strecuratã în grãdinã!
Ciob de lunã eºti tu oare
Sau vreun gând uitat pe-o floare?
Ziua toatã, ce pãcat,
Stai ascuns ºi supãrat!
Dar noi ºtim cã uneori
Luminezi pânã spre zori
Felinarul tãu, se pare,
Are-n el un strop de soare!