Povestea ta 

Buna, numele meu este Ana si vreau sa va povestesc, in cateva randuri, despre cel mai minunat ingeras, Alexandru Andrei.

Dupa o relatie de 3 ani cu prietenul meu am ramas insarcinata si am hotarat sa facem cununia civila. Cu toate ca el nu dorea acest copil si nici eu nu eram pregatita sa devin mama, in ciuda insistentelor lui de a da copilul afara, am decis sa-l pastrez.

Am facut cununia, dar, dupa cateva saptamani, vazand ca nu vreau sa dau copilul afara, a decis sa ma paraseasca. Cu sufletul sfasiat de durere si cu un bebelus care avea sa se nasca, am decis ca trebuie sa merg mai departe si ca acest coplil nu avea decat sa aduca multa bucurie in viata mea.

Timpul trecea si venirea pe lume a lui bebe era tot mai aproape, dar sotul meu nu vroia sa mai auda de noi. Exact cu o luna inainte sa nasc, acesta a intentat divort, nepasandu-i de durerea pe care mi-o provoca si, deoarece nu am fost anuntata de actiunea sa, m-am trezit divortata.

A venit timpul sa nasc si am considerat ca acest copil imi va aduce, in sfarsit, o raza de bucurie in suflet, dar si de data asta ghinionul m-a urmarit. La nastere mi s-a spart un vas de sange si mi s-a format un hematom perineal, dar doamna doctor nu l-a observat si m-a trimis intr-un salon langa sala de nasterii. M-am plans toata seara de dureri, dar asistentelor nici nu le-a pasat, pana cand a doua zi de dimineata la ora 6 a venit doamna doctor si m-a trimis direct in sala de operatie unde am stat aproximativ 3 ore. Am stat in spital o saptamana dupa care mi-au dat drumul acasa, desi nu ma vindecasem. Dupa o saptamana, m-a chemat la control ca sa imi scoata firele si m-a internat de urgenta deoarece facusem infectie si mi se formase in locul hematomului o gaura cat un pumn de om.

Am stat in spital o luna , timp in care am mai avut parte de inca o operatie. Dar pana sa ma opereze ma curatau in fiecare zi, in locul unde se formase gaura, pana imi dadea sangele. Apoi mi-au dat drumul, cu toate ca inca mai aveam o mica gaura, si mi s-a spus sa vin in fiecare saptamana la control.

Dupa atatea incercari ale vietii, in sfarsit pot sa ma bucur de copilul meu si am avut alaturi de el atatea bucurii incat acele incercari mi se par niste fleacuri si stiu ca Dumnezeu m-a binecuvantat cu un ingeras care va fi alaturi de mine toata viata. Alaturi de puiutul meu am trait cele mai frumoase zile si clipe si sunt atat de fericita ca am luat hotararea de a-l pastra si sunt bucuroasa ca am scapat de acel om, care, nici dupa 3 luni de la nasterea copilului, nu vrea sa-l vada. Fiecare zi alaturi de acest ingeras imi umple inima de fericire si ma consider o mama norocoasa, care are o comoara langa ea.

Dumnezeu mi-a daruit si niste parinti minunati care m-au ajutat foarte mult atat pe timpul sarcinii, dar si acum cand Andrei s-a nascut. Acum dupa atata suferinta, baietelul meu ne incanta vietiile atat mie, cat si familiei mele. Fratele meu iubeste acest copil si are atata grija de el incat, cand mai am treaba, bebe nici nu imi simte lipsa. Nici nu imi imaginez viata fara acest ingeras, care imi aduce bucurie in fiecare  minut petrecut alaturi de el.

anaalex, membru NN