Alaptare 

1. Avantajele laptelui uman pentru prematuri

• numai lapele mamei care a nascut prematur este adecvat prematurului.
• contine mai multe proteine, grasimi, natriu, fier, clor si alte elemente nutritionale si mai putina lactoza decât laptele mamelor care au nascut la termen (unele diferente încep sa dispara la 1 luna altele sunt evidente pâna la 6 luni).
• continutul mai ridicat de taurina ajuta la absorbtia vit.D, iar continutul de antioxidante mai mare previne tulburarile în dezvoltarea plamânilr si a nervului optic. 
• contine nivele mai ridicate de factori antiinfectios si stimuleaza dezvoltarea sistemului imun propriu la copil.
• proteinele sunt mai usor digerabile si mai adecvate nevoilor copilului.
• enzimele din lapte (lipaza) ajuta la digerarea mai eficienta a grasimilor din lapte, care sunt o sursa importanta de energie pentru prematurul în crestere.
• hormonii, enzimele si factorii de crestere din lapte ajuta la maturarea sistemului digestiv, imun si nervos.
• scade riscul entercolitei ulceronecrotice si a retinopatiei.
• stimuleaza dezvoltarea trunchiului cerebral scâzand riscul de apnee.
• este asociat cu o dezvoltare vizuala si cu un coeficient de inteligenta mai ridicat mai târziu în copilarie.
• este important pentru dezvoltarea psihica întarind atasamentul mama - copil.

2. Dezavantajele laptelui uman pentru prematuri

• este asociat cu o crestere în greutate  mai lenta, nu acopera nevoile calorice crescute mai ales la prematurii cu greutate foarte mica (nu este clar daca cresterea mai lenta este un dezavantaj pe termen lung).
• riscul dezvoltarii rahitismului prin continut scazut de minerale (mai ales fosfor).

De aceea unii clinicieni recomanda:

• adaos de "fortifianti" laptelui de mama la prematurii cu greutate foarte mica, care aduc un surplus de proteine si minerale dar altereaza flora intestinala si cresc riscul enterocolitei ulceronecrotice si  datorita proteinelor din lapele de vaca cresc incidenta alergiei si a diabetului zaharat în viata de mai târziu (riscul e mai scazut ca pentru preparatele de lapte praf).
• cresterea caloriilor prin folosirea laptelui gras, "cel din urma", sfatuind mama sa se mulga mai mult timp pâna goleste sânul.
• adaos de fosfor.

3. Alaptarea prematurului în spital 

Necesita o atentie speciala din partea cadrelor medicale.

a. Prematurii cu greutate mica

• la început primesc nutritie parenterala.
• dupa stabilirea tolerantei digestive, sunt alimentati cu lapte de mama prin gavaj. De aceea  trebuie încurajata  mama sa se mulga cât mai repede (la 1 -2 zile) dupa nastere pentru a stimula secretia lactata (colostrul se poate congela la - 18 grade pentru a-i administra la primul gavaj) . Mama trebuie sa se mulga frecvent (la 2 -3 ore), cel putin de 6 x/zi (si peste noapte) cu mâna sau cu pompa  20 - 30 min. în fiecare zi încercând sa scoata cu 10g mai mult lapte la fiecare masa sau se mulge din ambii sâni o data pentru a creste secretia lactata ( mulsul lânga poza copilului sau lânga copil creste reflexul de ejectie).  
• metoda "Mama Kangur"este prima încercare de "punere la sân". A aparut în Columbia în anii `70 ca o alternativa la îngrijirea în incubator. Consta în purtarea prematurului la pieptul mamei 24 din 24 ore.

A fost adoptat în Europa si America de Nord ("pozitia kangur") pentru a facilita contactul cutanat (pe perioade mai scurte) al prematurului îngrijit pe terapia intensiva, cu parintii.

Prematurul cu starea generala stabilizata (chiar si cei îngrijiti pe ventilator) este pus pe pieptul mamei, cu capul în dreptul sânului; mama îsi exprima câteva picaturi de lapte în gura copilului si între timp asistenta îl alimenteaza prin gavaj sau la prematurii mai mari prin "linia suplimentara cu seringa.". 
                                                                                          
Avantajele metodei"Mama Kangur":

• echilibrare cardio - respiratorie.
• reglare termica mai buna.
• mai putin iritabili, dorm mai bine.
• stimuleaza producerea de anticorpi  proprii similar cu functionarea sistemului imun enteromamar de la copiii la termen.
• stimulare senzoriala timpurie.
• crestere mai rapida în greutate.
• creste secretia lactata a mamei.
• echilibru emotional.

Dupa ce mai creste în greutate se începe alaptarea  efectiva!

b. Prematurii cu greutate mai mare

• pot sa fie pusi la sân dupa 2 ore dupa nastere pentru a face cunostiinta cu mama.
• înainte de initierea alaptarii trebuie evaluat coordonarea supt- deglutitie- respiratie în cazul prematurilor sub 36 saptamâni; abilitatea de coordonare ca si  suptul nutritiv apare la 32 - 34  saptamâni de gestatie (dupa unele studii si sub 1500g).
• unii clinicieni considera ca înainte de a pune prematurul la sân el trebuie sa suga bine din tetina; ultimele studii dovedesc ca multi copii pot sa suga din sân cu zile sau saptamâni înainte de a suge din biberon; alaptarea e mai putin stresanta decât alimentatia cu biberonul, deglutitia si respiratia sunt mai usor de coordonat la sân, au un control mai bun asupra curgerii laptelui, fluctuatiile sauratiei în oxigen sunt mai mici, temperatura cutanata creste; de aceea multi recomanda trecerea de la gavaj la alimentatia la sân.
• prematurul trebuie monitorizat la primele supturi de personalul medical, pentru a sesiza eventuale semne de suferinta.
• trebuie asigurat confortul termic adecvat prematurului (caldura în salon, capul acoperit).
• trebuie explicata mamei ca, multi copii au nevoie de timp sa învete sa suga eficient, au nevoie de multa rabdare si calm; cum cresc alaptarea va deveni mai usoara.
• la început sug putin; mama trebuie sa se mulga dupa supt; se monitorizeaza cantitatea de lapte supt prin proba cântarului (se recomanda cântar electronic) si se completeaza suptul cu lapte muls.
• unii clinicieni nu recomanda suplimentarea suptului cu biberonul (copilul foloseste energie si calorii pentru a fi hranit de 2 ori); este mai eficient suptul mai frecvent, în doze mici, suplimentat cu cana, cu "degetul" (finger feed), cu seringa, prin  "linie suplimentara de supt" sau gavaj; unii  (dr.  Paula Meier) recomanda suplimentare numai dupa un interval de  4 ore, petrecut cu mama;  alte studii au dovedit ca prematurul e mai putin sensibil la cofuzia tetina - sân si completarea se poate adminstra prin biberon; folosirea mamelonului artificial, desi este bine de evitat, uneori ajuta la trecerea de la tetina la sân, cu conditia sa nu fie folosit mai mult de 2 - 3 saptamâni.

alimentare cu cana








linie suplimentara de supt

• prematurii obosesc repede si este bine sa suga numai dintr-un sân iar daca nu-l golesc mama e bine sa se mulga partial din sân înainte de alaptat (copilul la supt sa ia lapele gras, "din urma").
• este bine sa se puna la sân daca deja functioneaza reflexul de ejectie al laptelui, atunci suptul va fi mai usor, va consuma mai putina energie; deorece suge slab poate sa nu declanseze reflexul de ejectie sau asta sa întârzie si atunci mama prin masajul sânului în timpul alaptarii ajuta coborârea laptelui sau prin mulsul sânului cu câteva min. înainte de alaptat.; sau se foloseste "linie suplimentara de supt", care îmbunatateste abilitatea de supt.
• daca mamelonul este prea mare fata de gura prematurului, mama trebuie sa tina mamelonul strângându-l dupa areola (policele si degetul aratator sau primele 2 degete trebuie sa fie paralel cu nasul copilului sau cu barbia); sânul trebuie sa fie moale pentru a putea fi strâns si mama sa tina copilul cât mai aproape de ea, cu tot corpul întors spre ea nu numai cu fata;                                                                 
• spatele, umerii si capul prematurului trebuie sustinute în timpul suptului, de accea pozitia pe sub brat sau transversa, sunt recomandate si pozitia "Dancer hand".

<-- pozitia sub brat












pozitia transversala -->














Pozitia Dancer (policele si indexul mamei formeaza un "u" în jurul barbiei copilului, iar restul degetelor sustin sânul)

• daca la început prematurul suge la sân numai 1 - 2x/zi restul alimentatiei fiind administrat prin gavaj, biberon sau cana, înainte de externare se recomanda rooming-in pentru 1 - 2 zile si alaptare la "cerere".

4. Alaptarea prematurului acasa                                         

Trebuie instruita mama sa stie ca:

• trebuie alaptat des, de7-8 x la început (unii sug la 45 min - 1 ora), trebuie sa-l trezeasca daca doarme la 2 -2 si jumatate de ora (îl poate trezi daca-l schimba, îi freaca talpile si spatele în timpul somnului rem) si noaptea, la 3 - 3 jumatate de ora.
• daca adoarme repede la sân si nu goleste sânul si se trezeste repede (1/2- 1 ora), mama trebuie sa-i dea din acelas sân, ca sa-l goleasca (sa ia si laptele gras, din urma) sau se mulge si laptele muls îi da la suptul urmator prin "linia suplimentara" (tub lipit de mamelon) sau cu seringa sau cu cana.
• daca prematurul continua sa suga slab mama trebuie sa se mulga mai des (lactatia scade) si trebuie folosita "linia suplimentara de supt", apoi daca suptul devine mai viguros, se scade cantitatea de lapte administrat în completare.
• daca la externare alaptarea trebuie completat ocazional cu preparate de lapte praf mama trebuie instruita cum se prepara formula si cum se administreaza si trebuie încurajata sa treaca la alaptare exclusiva, prin alaptare sau muls frecvent si scaderea gradata a completarii. Nu se sugereaza mamei sa-i dea numai lapte praf!!!

Pagina personala a autorului: www.alaptare.home.ro

Acest articol face parte din Campania de Informare "Parinte de nota 10 (zece)"