Nasterea a fost imartita in 4 perioade:

  • perioada I – se prezinta prin dilatatia colului
  • perioada a II- a : expulzia fatului
  • perioada a III-a: expulzia placentei si anexelor
  • perioada a IV-a – de consolidare a hemostazei.

Contractia uterina – este propietatea esentia a uterului gravid. Particularitatile contractiilor uterine in timpul travaliului sunt:

  1. dureroase – durerea este mai scurta decat contractia uterina, contractia incepand inaintea durerii si se termina dupa aceasta; senzatia dureroasa incepe in regiunea ombilicala, apoi cuprinde regiunea lombara, flancurile, hipogastrul, zona pubiana; cauza durerii nu este cunoscuta cu exactitate, dar au fost sugerate mai multe mecanisme, precum:
    • hipoxia miometrului contractat (lipsa de oxigen la nivelul muchiului uterin)
    • compresiunea nervilor de la nivelul colului si segementului inferior;
    • distensia colului in timpul dilatatiei;
    • distensia peritoneului (foita care tapeteaza cavitatea abdominala)
  2. involuntare
  3. intermitente si ritmice – acestea survin la inceputul travaliului (stadiul1) la 10 minute interval, iar pe masura ce nasterea avanseaza, apar la 3-4 minute, iar in expulzie la 1 minut interval; perioada dilatatiei dureaza 20-30 secunde, iar in expulzie ajung la 60-70 secunde; intensitatea lor creste pe masura desfasurarii travaliului, deci contractiile cresc si ele in intensitate, durata si frecventa.
  4. totale – intereseaza tot uterul.

Pe langa particularitatile prezentate, contractia uterina prezinta unele caractere: tonusul, intensitatea, amplitudinea, frecventa, coeficientul de variatie, activitatea uterina.

La inceputul travaliului, uterul se diferentiaza in doua parti: segmentul superior, care reprezinta partea contractata a uterului, si portiunea inferioara care cuprinde segmentul inferior si colul ca fiind partea pasiva.

Contractia muschilor abdominali

Dupa ce dilatarea colului este completa, forta responsabila de expulzia fatului este produsa de cresterea presiunii intraabdominale generate de contractia voluntara a muschilor abdominali. Desi contractia voluntara a musculaturii este necesara expulziei fatului, ea este inutila daca dilatatia nu este completa.

Falsul travaliu se caracterizeaza prin contractii uterine neregulate si scurte, insotite de disconfort in etajul abdominal inferior, dar nu sunt asociate cu modificari cervicale. Frecvent el se opreste spontan, dar poate evolua catre contractiile uterine caracteristice adevaratului travaliu.

Fenomenele pasive

Fenomenele pasive sunt efectele contractiei uterine si a muschilor abdominali asupra filierei pelvigenitale (drumul pe care-l strabate fatul prin bazin, pana la expulzie).

Dilatatia colului se realizeaza ca urmare a contractiei uterine care exercita o forta centrifuga asupra acestora contribuind la dilatarea orificiului uterin. Daca membranele sunt rupte, progresinuea exercitata contribuie la dilatare.

Fromarea pungii apelor in cursul dilatatiei orificiuliu uterin este efectul contractiei uterine. Membranele feetale sunt atasate de decidua perietala (structura a mucoasei uterine materne care va participa la formarea placentei), iar celulele membranei se intrepatrund. Punga apelor se rupe: prematur (inainte de inceperea travaliului), precoce (inainte de 5 cm dilatatie), sau normal la o dilatatie de 7-8 cm. Punga apelor are rol protector fata de ascensiunea germenilor din vagin, dar contribuie si la dilatarea orificiului uterin (determinand excitarea mecanica a colului care declanseaza eliberarea de prostaglandine – substante care sunt implicate in contractivitatea uterina, a vaselor se sange, etc.)

Dilatatia canalului pelvigenital, se face ca urmare a solicicitarii fatului care traverseaza canalul pelvigenital.

In cursul coborarii fatului prin filiera pelvigenitala, fatul sufera unele deformari reversibile, mai accentuate in cazul prezentei craniene: modificari de forma sau modificari de volum ale cutiei craniene.