Acum cateva zeci de ani, rolul tatalui la nastere se limita la a fuma cateva pachete de tigari si a masura cu pasul holul maternitatii. Astazi, taticii sunt incurajati sa se implice tot mai mult in marele eveniment, insa multi dintre ei se trezesc in sala de travaliu si habar nu au ce trebuie sa faca sau daca trebuie sa faca ceva.

Evident, tatal nu este cel care naste, insa el poate sa faca nasterea mai usoara pentru mama. Mama poate sa aiba dureri mari, sa fie speriata sau ingrijorata. Mamicile aflate la prima nastere simt ca pur si simplu pierd controlul asupra propriului corp. Este un amalgam de sentimente si senzatii contrarii, care si pe ele le ia prin surprindere. In asemenea momente, mama nu se mai poate concentra asupra conditiilor din spital, asupra documentelor, sau « atentiilor » care trebuie oferite in stanga si in dreapta. Aici trebuie sa intre in scena tatal, care sa se ocupe de detalii si sa vorbeasca in numele sotiei sale.

La nasterea propriului copil nu esti un spectator. In momentul in care ai intrat in sala de travaliu, deja esti tatic si ai responsabilitati fata de sotia si copilul tau. Trebuie sa te ocupi de amandoi cu aceeasi grija. Chiar daca bebele tau nu este inca nascut, avand grija de mama lui, ai grija si de el.

Chiar daca ti-o spune sau nu, mamica are nevoie de tine mai mult ca oricand. Cu toata durerea, teama si emotiile pe care le simte, s-ar putea sa nu mai aiba energia necesara pentru a-ti spune clar ce are nevoie. Chiar daca nu e capabila sa-ti faca o lista cu nevoile ei, incearca sa le identifici fiind atent la gesturile ei si chiar intreband-o.

Asa cum am spus, o femeia care urmeaza sa nasca in urmatoarele ore, este ocupata 100% cu travaliul. In momentele cand contractiile se succed cu repeziciune, cine ar mai putea sta sa se gandeasca cat trebuie bagat in fiecare buzunar? Sunt detalii “administrative” de care numai tu te poti ocupa. Inainte de nastere ai grija sa cunosti exact care sunt dorintele sotiei tale, pentru ca la momentul potrivit sa le poti pune in practica. Isi doreste epidurala ? Ai grija ca anestezistul sa fie anuntat. Ati platit pentru o rezerva de o singura persoana? Asigura-te ca va fi dusa acolo dupa nastere. Si lista ar putea continua. Trebuie sa fii legatura dintre sotia ta si echipa medicala prezenta la nastere, fara sa uiti niciun amanunt din cele discutate acasa.

O femeia care are dureri puternice in timpul travaliului, nu va putea gasi decat un singur vinovat pentru situatia in care este: tatal. Daca ii amintesti sa respire asa cum i-a aratat moasa, daca incerci sa-i distragi atentia cu o gluma, e foarte posibil sa te trezesti cu cateva vorbe nu foarte dragastoase. Daca se intampla asa ceva, nu uita ca durerea este cea care vorbeste. Nu fii sarcastic, nu te supara, nu-i intoarce vorbele. Retrage-te cateva momente, apoi revino la datorie ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

Parte din datoria ta de tatic sunt incurajarile de care o mamaica in travaliu are nevoie din plin. Nu uita sa-i amintesti cat de bine se descurca, cat de mandru esti de ea, cat de mult o iubesti si cat de fericit te face. Poate ca astfel va reusi sa se concentreze pe rezultatul final si sa uite macar pentru un minut de durere.

Si daca te ocupi de psihicul mamei, nu uita de confortul ei fizic. Un masaj, un pahar cu apa, o compresa rece pe frunte pot sa-i faca bine, intre doua contractii. La fel si un film sau o muzica relaxanta, daca vi se da voie. Atunci cand travaliul dureaza mult, poti sa o scoti la o mica plimbare pe holuri, sa o ajuti sa faca un dus. Nu trebuie decat sa o interebi pe sotia ta ce isi doreste si sa-i indeplinesti dorinta. Cat mai repede.

Desi scena cu taticul care lesina in sala de nasteri este mai degraba un cliseu, se mai intampla ca cei mai slabi de inger sa aiba unele probleme la vederea sangelui si a altor lichide. Daca te temi de asa ceva, sa stii ca nu trebuie sa te uiti la ce face doctorul. Rolul tau este acela de a o ajuta pe mamica, deci uita-te mai degraba in ochii ei decat in alta parte. Nu te simti obligat sa tai cordonul ombilical, daca asta te sperie. Daca incepi sa te simti rau, gaseste un loc in sala de nastere unde sa te retragi pentru cateva momente si unde sa nu incurci pe nimeni. Daca e cazul iesi putin la aer si revino cand te simti mai bine. Nu e o rusine daca ti se face rau si asta nu te face mai putin barbat.

Inainte de nastere, in timpul ei si dupa, nu uita sa fii flexibil. Chiar daca, impreuna cu mama, ai facut un plan bine pus la punct, lucrurile se pot schimba radical in momentul cel mare. In functie de cum se simte pe moment, sotia ta poate sa renunte la unele aspecte ale planului facut. De exemplu, daca s-a hotarat pentru o nastere 100% naturala, in timpul travaliului s-ar putea sa vrea o anestezie epidurala. Tine cont de dorintele ei, chiar daca acestea se schimba de la minut la minut.

Nu te sfii sa fii cat mai ferm atunci cand transmiti personalului medical dorintele mamei. Asigura-te ca ii sunt indeplinite pana la capat. Evident, un conflict cu medicii sau cu asistentele nu-si are rostul, insa trebuie sa fii ferm. Mama se bazeaza pe tine.
Si in toata aceasta experienta noua, ciudata si obositoare, nu uita de ce esti de fapt acolo. E ziua in care vei deveni tatic. Bucura-te de fiecare minut in parte, caci sunt momente pe care ti le vei aminti toata viata. Oricat de grea ar fi aceasta zi, probabil ca o vei considera cea mai frumoasa din viata ta.

Un articol din Campania de Informare „Parinte de nota 10 (zece)”