Aparitia unui copil este un moment fericit in viata unui cuplu. In acelasi timp, este un moment dificil care inseamna, mai presus de toate, schimbare. Si nu este vorba numai de modificarile programului de zi cu zi. Este vorba si de modul in care cei doi parinti se privesc pe ei insisi si unul pe celalalt. EA nu mai este doar femeie, sotie, prietena. EA este mama care a nascut, alapteaza si isi ordoneaza intreaga viata in jurul copilului. EL este tatal care trebuie sa o ajute si sa-i arate ca o sprijina in noul ei rol. Amadoi sunt parinti si trebuie sa puna pe primul loc educatia, siguranta si sanatatea copilui.

Dar, desi intervin toate aceste schimbari, nu trebuie sa uitam ca mama continua sa fie sotie, iubita si femeie, ca tatal continua sa fie sot, iubit si barbat. Ca cei doi reprezinta un cuplu. Iar un cuplu are nevoie de iubire, gesturi tandre si, bineinteles, de sex.

Asa am ajuns intr-un punct delicat al vietii de parinte: viata sexuala. Nimeni nu poate nega faptul ca ea trebuie sa existe si trebuie sa fie una implinita pentru ca un cuplu sa supravietuiasca, chiar daca au aparut copiii. Grijile parintesti, dragostea parinteasca nu exclud nevoia de iubire, de intimitate, de sex, chiar daca cei doi nu mai au toata casa la dispozitie, chiar daca, de cele mai multe ori, copilul este pe primul loc, iar parintii nu mai pot nici macar sa imparta patul pentru ca tata este prea obosit, iar mama vrea sa fie langa bebelus.

Din dorinta de a-si proteja copilul si de a-i pastra inocenta, multi parinti evita gesturile cu o conotatie sexuala in fata micutului, chiar daca este vorba de un simplu sarut sau de o atingere nevinovata. Intr-adevar, copiii invata foarte repede ce vad in jur si sunt dornici sa imite comportamentul adultilor. Dar este oare corect sa-i ferim de gesturi normale, naturale, nevinovate, pe care, oricum, la un moment dat, le vor vedea?

Cand copilul este doar un bebelus, lucrurile sunt simple. Il asezi in patutul lui, in camera lui, sau intr-o alta camera decat dormitorul parintilor si in timp cel el se joaca sau doarme, mama si tata au un ragaz doar pentru ei. Problemele apar pe la 2-3 anisori cand copilul se deplaseaza singur, se da singur jos din patut, deschide usile si poate ajunge langa patul conjugal desi il credeai adormit, in camera lui. Mai ales ca, la aceasta varsta, un copil este constient de ce vede in jurul lui si face diferenta intre gesturile pe care le vede zilnic si cele care i s-au ascuns, intr-un mod mai mult sau mai putin eficient.

Tocmai despre a ascunde si a tine secrete trebuie sa vorbim. Stim cu totii ca lucrurile pe care le vedem zilnic si care se intampla sub privirile noastre ne sunt indiferente si le consideram normale. Le-am cunoscut dintotdeauna, le tinem minte, le stim. Este vorba despre orice lucru de pe lume: o floare, un oras, o casa. In schimb, lucrurile pe care nu le-am vazut niciodata ne atrag, vrem sa le descoperim. Iar daca stim ca ceva ni se ascunde suntem si mai inversunati in incercarile de a alunga misterul. Acest lucru este valabil si in cazul adultilor, daramite la copii care sunt foarte curiosi sa descopere lumea si foarte dornici sa asimileze noi si noi cunostinte. Morala este ca un copil nu va face mare caz si nu va pune multe intrebari jenante despre lucrurile pe care el le considera normale. In aceasta categorie pot intra si gesturile de tandrete ale parintilor. Daca ei se saruta si se imbratiseaza in fata lui, va sti ca asa este normal sa se intample, ca asa fac toti parintii. Probabil ca va pune unele intrebari la un moment dat, dar raspunsul va veni natural si simplu.

In schimb, daca toate gesturile intime au loc in spatele unor usi inchise, iar in fata copilului ne purtam ca si cum am fi colegi de banca, fara saruturi, fara atingeri, fara imbratisari, el va deveni curios. Ce fac mami si tati in dormitorul lor? De ce inchid usa? Probabil ca, la un moment dat, va zari cu coada ochiului un anumit gest, va auzi un cuvant pe care nu-l intelege, dar, dandu-si seama ca aceste lucruri ii sunt ascunse, el se va feri sa intrebe direct si va incerca sa afle raspunsul prin propriile lui mijloace, adica va da buzna in dormitorul parintilor, cand le e lumea mai draga, sub diferite pretexte.

Cand ai ajuns cu partenerul in pat, dupa cateva zile ocupate, te trezesti brusc cu cel mic in dormitor, ca sa ceara apa sau sa-ti spuna ca a visat urat. Te simti jenata, rusinata, nu stii ce sa faci, cum sa-i explici. Desi situatia este dificila, solutia este cat se poate de simpla. Ii dai copilului ce are nevoie si-l duci inapoi in patutul lui. Nu-ti ramane decat sa speri ca nu se va intoarce. Multi parinti se grabesc sa-i explice copilului ce faceau si de ce, gasind tot felul de explicatii pline de imaginatie (mama ii facea masaj lui tati, etc). Nu e nevoie sa-i explici nimic daca nu intreaba sau nu are vreo alta reactie. Unii copii nici nu-si dau seama ca au intrerupt un moment important sau poate ca sunt prea somnorosi ca sa realizeze ceva. Daca are vreo nelamurire cu siguranta ca va intreba. Daca nu, nici tu nu ai de ce sa-i explcii si de ce sa mentionezi vreodata incidentul. Cand copilul este mai mare, isi da seama ce se intampla si stie ca e ceva secret, va pune intrebari. Raspunde-i sincer: mami si tati fac ceea ce fac toti parintii care se iubesc, un lucru pe care il va face si el cand va fi mare si va iubi pe cineva. Nu trebuie sa intri in detalii. E de ajuns sa stie ca nu era vorba de nimic rau sau violent. Dar ce facem cand reactia copilului la ceea ce a vazut nu este o simpla intrebare, ci o criza de plans? Intai trebuie sa aflam de ce plange, ce l-a speriat. Daca nu stim asta nu-l putem linisti. Poate i s-a parut ca tati ii face lui mami ceva rau. Poate i-a fost si lui rusine. Il asiguram ca tati nu-i facea nimic rau lui mami, ca tati ii arata doar cat de mult o iubeste, ca nu are de ce sa-i fie rusine, pentru ca e ceva natural, dar ii spunem ca nu mai are voie sa intre in camera parintilor pentru ca si ei vor sa fie singuri.

Pare greu sa-i explici unui copil de trei ani ce faceau mama si tata in patul lor, insa fiecare parinte isi cunoaste copilul si stie ce cuvinte sa foloseasca pentru a fi pe intelesul lui. Nu te grabi sa-i dai detalii anatomice sau informatii medicale despre sex, oricum nu ar intelege. Esential este sa-i satisfacem curiozitatea si sa-i explicam, cat mai simplu ce se intampla in dormitorul parintilor cand se inchide usa. Daca refuzam explicatiile, copilul va deveni mai inversunat in incercarea lui de a afla raspunsul cautat si ne vom trezi tot mai des cu el pandind la usa.