Jurnalist NN 

Sa fii barbat in lumea barbatilor pare – la prima vedere – simplu, interesant, amuzant, convenabil, suficient. Dar lucrurile nu stau tocmai asa…
Te nasti, te bucuri de farmecul copilariei, te revolti fara motiv real in adolescenta , devii barbat, o intalnesti pe EA (femeia care te face sa te simti singurul barbat de pe planeta), esti aproape pregatit sa devii tata.
Stii ca nu ai inca sau ca poate nu vei avea niciodata o casa suficient de mare, o masina destul de puternica si venituri pe masura dorintelor, dar o ai pe EA si esti convins ca vrei sa fie mama copiilor tai.
Citesti, impins de curiozitate sau de …sotie, carti despre cresterea si educarea copilului. Ai un tata, un frate, un bunic, un var, niste prieteni ori niste colegi de birou care iti impartasesc din experienta lor de parinti. Deschizi televizorul si , butonand aiurea in cautarea unor subiecte de senzatie, urmaresti cateva minute dintr-o emisiune pentru mamici si …pentru tatici. Vrei sa afli si tu prin ce site-uri navigheaza sotia in timpul ei liber si constati, mai mult sau mai putin mirat, ca nu o intereseaza doar moda, cinematografia si arta culinara, ci si articolele despre sarcina, nastere, alaptare, nutritie si educatia copilului.
Te sperie explozia informationala si complexitatea detaliilor, te ingrijoreaza preturile scutecelor, laptelui praf si ale sumedeniei de articole pentru nou-nascuti (doar esti barbat, responsabil, cap al unei familii, preocupat continuu de aspectul financiar), te ingrozeste gandul ca vei merge din ce in ce mai rar la fotbal, la pescuit, la sala sau la o bere cu baietii. Stii ca un copil semnifica fericire, implinire si maturizare, dar esti constient de faptul ca mai inseamna si mai multe cheltuieli, mai putina libertate, mai putina liniste, mult mai putine ore de somn si poate mai putina atentie si afectiune din partea sotiei.
Nu stii inca prea multe despre meseria de parinte, dar esti barbat, crescut si educat in spiritul luptei pentru supravietuire si nimic nu te poate speria atat de tare incat sa nu te mai gandesti ca ai vrea sa devii tata. EA iti este alaturi. Te-ai indragostit de EA din prima clipa in care ai vazut-o, ai ajuns in al noualea cer atunci cand a acceptat sa-ti fie sotie si te-ai imbatat de fericire cand ti-a spus ca vei fi tata. Lunile de sarcina trec repede si temerile de dinainte se transforma in nerabdarea de a-ti strange puiul in brate. Cand soseste clipa ajungi la spital cu inima batand aproape sa-ti sparga pieptul si cu ochii inecati in lacrimi de bucurie.
Topit de emotie, cu palmele transpirate si cu respiratia greoaie, ingrijorat pentru soarta sotiei si a copilului, faci kilometri pe holurile maternitatii, tresarind ori de cate ori se deschide vreo usa sau se aude vocea vreunei asistente. Nu prea stii ce se va intampla sau cand se va intampla, construiesti in minte scenarii pe care nu reusesti nicicum sa le duci pana la capat, pentru ca pierzi sirul ideilor, iti pregatesti un discurs care parca nu suna niciodata bine si strangi cu putere in maini tulpinile florilor dintr-un buchet care parca s-a ofilit si el de emotie. Incepi sa recapitulezi in gand ce ai de facut in zilele imediat urmatoare nasterii bebelusului si sfarsesti prin a te certa singur pentru ca nu ti-ai facut din timp o lista!
Cand se deschide, in sfarsit, acea usa care trebuia sa se deschida si esti poftit intr-un salon in care sunt cele mai dragi fiinte din viata ta, agitatia dispare ca prin farmec. Imbratisezi doctorul (desi nu ai mai imbratisat pana acum alt barbat in afara de bunic, tata si frate), iti saruti sotia si copilul si poti sa spui raspicat : “sunt TATA !”.

Un articol scris de lauraiorga, membru NN