Dimineata, in gradina,
A iesit un ghiocel,
Raze blande de lumina
Soarele-ndrepta spre el.

O roscata buburuza,
L-a privit, l-a tot privit
Si, c-un zambet cald pe buze,
Langa el a adormit.

Cand sa plece mai departe,
Buburuza, ce-a vazut?
Punctele, vai, de pe spate,
Cate unul au cazut!

Nu va fie de mirare,
Ca, avand doar un picior,
Ghiocelu-n graba mare,
I-a sarit in ajutor.

Zana Primaverii vine,
Bucuroasa, langa ei,
“V-ajutati? E foarte bine!
Bravo! Bravo, dragii mei.”