Cauta:
Rahitismul - boala copiilor in crestere

Rahitismul - boala copiilor in crestere

  Autor Echipa NN Data: 13.09.2010

Rahitismul - boala copiilor in crestere
Se stie ca oasele copiilor se dezvolta prin niste muguri aflati la extremitatile acestora, numiti centri de osificare. Cartilajul este treptat inlocuit de substanta osoasa dura si astfel este asigurata cresterea in lungime. Acest proces este dirijat de multipli factori endocrini si de metabolism dintre care, la loc fruntas, se gaseste vitamina D. Deficitul acesteia in organism, si anume rahitismul,  interfera cu functionalitatea cresterii osoase.

Lipsa vitaminei D - cauza aparitiei rahitismului

Organismul copiilor produce vitamina D sub incidenta razelor ultraviolete sau o primeste din alimentatie. Ani de cercetare au stabilit ca cele doua metode adesea sunt insuficiente si multi copii in trecut sufereau de rahitism, chiar in forme severe. Astazi, orice nou-nascut incepe profilaxia rahitismului din ziua 14 de viata prin preparatul de vitamina D, sub forma de picaturi. Chiar si asa, pot exista probleme rezultate din asimilarea deficitara a vitaminei sau prin pierderea in exces a acesteia. O serie de afectiuni grave, cum ar fi fibroza chistica sau bolile renale, interfera cu procesul de metabolizare si activare a vitaminei D si acesti copii sufera in prezent de rahitism. Riscul este crescut si in cazul bebelusilor nascuti prematur pentru ca au primit insuficient in timpul vietii intrauterine si nu au avut timp sa isi satureze depozitele. Ulterior, alimentatia lor este una speciala, nu lipsita de probleme si astfel aport va fi si el nesatisfacator. Varsta adolescentei reprezinta un nou impas in asimilarea vitameinei D in organism; aici isi spun cuvantul consumul metabolic crescut in aceasta perioada dar si obiceiurile alimentare nesanatoase.

Alimentatia si rahitismul

Datele epidemiologice nu arata o predilectie in functie de sex, dar se stie ca rasa neagra este mai susceptibila de a dezvolta afectiunea. In privinta varstei, rahitismul este o boala prin definitie a copiilor aflati in crestere desi efectele se resimt pana tarziu in viata de adult.
Sursele naturale de vitamina D, din alimentatie, se regasesc bogat reprezentate in peste, mai ales cel oceanic, gras. Se stie insa ca acest aliment nu constituie o prioritate in primii pasi ai diversificarii sugarului. Laptele de mama in sine este sarac in vitamina D si suplimentarea dietei bebelusilor se impune cu atat mai mult in cazul celor alimentati natural.

Simptomele rahitismului

De cele mai multe ori rahitismul este asimptomatic; aceasta este forma cea mai des intalnita. Pot sa apara dureri osoase odata ce se instaleaza deformarea acestora. La nivelul unor articulatii se va palpa aparitia unor formatiuni noduroase. Toracele copilului va capata o noua forma, mai latita si sternul se va infunda. Coastele sunt putin mineralizate si ingrosate la locul de legatura cu sternul, formand excrescente ce poarta numele de "matanii costale".

Bebelusii la care se instaleaza rahitismul precoce au o diminuare a tonusului muscular, vor trece mai frecvent prin perioade de agitatie marcata si vor suferi de tulburari ale somnului. Oasele capului sunt deformate, fruntea fiind foarte bine exprimata, proeminenta. Fontanela anterioara intarzie mult pana se va inchide si forma capului va avea de suferit. Craniul se ingusteaza si este disproprtionat. Odata ce copilul va merge, greutatea propriului corp nu va fi sustinuta de oasele prea putin mineralizate si fortificate. Apar deformari ale membrelor inferioare si anomalii ale mersului. Cazurile severe, la adolescenta, sunt insotite de tasari vertebrale si cifoscolioze.

Prevenirea rahitismului

Putem preveni aparitia rahitismului printr-o profilaxie corespunzatoare. Startul se afla in timpul perioadei de sarcina pe parcursul careia mama va spori cantitatea de vitamina D si calciu din alimentatie atat prin suplimente vitaminice cat si prin modificarea obiceiurilor alimentare. Dupa nastere, asa cum am amintit anterior, copilul va primi preparatul de vitamina D o perioada indelungata; cel mai frecvent indicati a se mentine pana la varsta de 1 an si jumatate dar, corect, este prelungirea perioadei pana la 7 ani si continuarea administrarii in lunile reci. Pe parcursul verii se mizeaza si pe o expunere corecta si suficienta la soare pentru a stimula productia interna de vitamina D.
Intervenind precoce in evolutia bolii, in perioada de crestere, se pot corecta deformarile osoase si astfel prognosticul este unul favorabil.
    
    


   

 

Adauga un comentariu in forumul la cafenea
Comentarii
0 comentarii
[ cont nou ]    [ parola mea ]

Tine-ma minte
Contul meu