Toxoplasmoza este o zoonoza, produsa de protozoarul Toxoplasma gondii, care la om se manifesa sub 2 forme:

  • congenitala (severa prin distrugeri ale SNC, oculare si viscerale)
  • dobandita (ganglionara, septicemica, oculara sau poate fi chiar inaparenta)

Toxoplasma gondii face parte din clasa Sporozoare, existand sub forma de:

  • trofozoit (forma invaziva, responsabila de manifestarile acute ale bolii)
  • chist (responsabil de infectia persistenta si latenta)
  • oochist (se intalneste numai la pisica, singurul animal la care parazitul inscrie un ciclu evolutiv complet).

Este sensibil la caldura (la 56°C, moare in 10 minute), la frig (la -20°C), e distrus de alcool, fenol, formol, acizi, baze tari.
Rezervorul de infectie, gazde definitive: felinele, care excreta prin fecale oochisti, care dupa 5 zile devin infectiosi, pastrandu-si capacitatea infectanta mai multe luni de zile, in solul umed sau in apa gazde intermediare: mamifere si pasari, in care parazitii sunt inchistati in diferite tesuturi, in special in muschi si creier omul bolnav, numai in cazul transmiterii transplacentare

Transmiterea pe cale digestiva: prin consumul carnii de porc, oaie, bovine, pasari care contine chisturi de toxoplasme, sau a altor alimente contaminate cu oochisti eliminati de pisica contact cu excremente de pisici (miini murdare), sau pe cale aeriana (aer contaminat) transplacentar: daca infectia survine in cursul sarcinii prin sange sau transplant de organe
Boala este mai frecventa la cei care lucreaza in sectorul zootechnic. Poate fi dobindita (adulti) si congenital

Toxoplasmoza dobindita: De cele mai multe ori este latenta si frecvent are manifestari clinice benigne de cele mai multe ori este latenta si frecvent are manifestari clinice benigne: limfadenopatie cervicala, suboccipitala, supraclaviculara, axilara, inghinala (ganglionii sunt mici, fermi sau moi, mobili, nedurerosi, nu supureaza); febra, dureri musculare, dureri articulare, cefalee, urticarie formele grave apar deobicei la organisme cu imunitate compromisa; ele se manifesta ca infectii severe cu febra ridicata, stare generala alterata, dureri articulare, eruptii cutanate, meningoencefalita, pleuropneumonie, miocardita, hepatita. La bolnavii cu SIDA poate aparea o encefalita difuza, cu evolutie rapida si exitus in citeva zile

Toxoplasmoza congenitala. In cazul in care mama se infecteaza in cursul sarcinii, infectia ajunge la nivelul placentei, difuzind in singele fetal. In cursul primului trimestru al sarcinii, infectia fetala este rara, dar grava, producand frecvent avort; in cel de-al treilea trimestru este frecventa, dar benigna. Daca copilul se naste viu, boala poate fi latenta, grava sau atenuata formele grave se manifesta prin: atingere multiviscerala, sindrom hemoragic, icter, hepatosplenomegalie, encefalopatie si deces rapid sau sechele neevolutive ale unei maladii fetale cu hidro- sau microcefalie, calcificari intracraniene formele atenuate sunt: oculare (microftalmie izolata, strabism), neurologice (hipotonie, somnolenta tranzitorie), hepatice (icter la cateva saptamini) boala latenta in perioada neonatala se poate exprima mai tarziu prin retard psihomotor din ce in ce mai manifest, convulsii, hidrocefalie
Diagnostic de laborator. Izolarea parazitului: din fluidele organismului, reflecta stadiul acut al bolii, in timp ce izolarea chisturilor din tesuturile obtinute prin biopsie, constituie o dovada a unei infectii mai vechi.

Imunodiagnostic:

Testul de culoare (Sabin-Feldman) masoara in special IgG, fiind sensibil si specific

Reactia de imunofluorescenta indirecta masoara aceiasi anticorpi ca si testul de culoare si este larg utilizata in practica. Anticorpii decelabili prin aceste reactii apar la 1-2 saptamani dupa infectie, ating titruri ridicate in 6-8 saptamani si scad treptat dupa cateva luni. Titrurile scazute pot persista toata viata. Testul RIF (Remington) deceleaza anticorpii IgM, este folosit pentru diagnosticul infectiei acute. Anticorpii IgM apar în primele 5 zile de la infectie si dispar precoce. Unii bolnavi cu imunodepresie si cu toxoplasmoza acuta pot sa nu aiba anticorpi IgM, evidentiati prin RIF.

Metoda ELISA determina atat anticorpii IgM cat si IgG
IDR cu toxoplasmina evidentiaza starea de hipersensibilitate intarziata; reactia devine pozitiva la 3-4 saptamini de la infectie si se mentine astfel toata viata
Un test de culoare sau RIF cu titru peste 1/1000, un titru RIF-IgM peste 1/80 sau ELISA IgM peste1/256 semnifica o infectie dobindita recent.

Diagnosticul infectiilor la gravide. Se efectueaza RIF-IgM sau IgM ELISA, care daca sunt pozitive indica o infectie acuta. In absenta acestora, se face RIF IgG, care daca este peste 1/1000 se repeta la 3 saptamani; daca ramine stabil, rezulta ca infectia s-a produs cu mai mult de 8 saptamani in urma si riscul pentru nou-nascut este mic. Se poate efectua si detectarea antigenelor toxoplasmei în lichidul amniotic

Cum se previne infectia?

Infectia se poate preveni prin evitarea contactului cu pisicile, evitarea contactului cu solul murdar, prepararea termica a carnii, spalarea miinilor dupa manipularea carnii, spalarea fructelor si legumelor. Este foarte importanta depistarea bolii la gravide, mai in stadiul de infectie acuta. In cazul infectiei acute in primele trei luni ale sarcinii se indica avort terapeutic, peste trei luni, tratament si profilaxie cu sulfamide si Spiramicina (21 de zile)

Tratamentul toxoplasmozei

Asocierea de Pirimetamina cu Sulfadiazina, in cura de 4-6 saptamini la adult doza de atac este de 100-200 mg Pirimetamina, în prima zi, iar la copil 2mg/kg, in primele 2-3 zile; doza de intretinere este de 1 mg/kg, maxim 25 mg/zi, administrate la 3-4 zile interval deoarece Pirimetamina poate provoca depresie medulara, se asociaza acid folic 6-10 mg/zi sulfadiazina se administreaza in doza de 50-75 mg/kg/zi, in 4 doze. Trebuie asigurata o diureza buna pentru prevenirea accidentelor renale avand in vedere efectele adverse posibil grave, tratamentul este recomandabil a fi efectuat sub control strict medical