Sarcina 

Pe langa toate lucrurile minunate pe care sarcina ni le prilejuieste, am sa acord atentie in urmatoarele randuri doar unui aspect, pe care il consider insa de maxima importanta.

Ca orice situatie noua, sarcina solicita acomodare, adaptare restructurare si toate acestea pot conduce spre scheme noi de comportament si gandire deci implicit spre invatare. Daca nu se parcurg aceste etape apare un blocaj care perturba o evolutie normala a relatiei cu sarcina.
Care sunt cateva din aspectele pe care o sarcina ne poate invata?

Control vs acceptare
Pe parcursul sarcinii apar inevitabil sentimentele de o totala vulnerabilitate si neputinta. In acest sens, sarcina ne poate invata despre control si autocontrol despre cum unele situatii atat de importante pentru o mama sunt de fapt atat de mult in afara controlului ei. Sunt atat de multe variabile necunoscute. Nu vom putea controla cum va fi copilul, cum va fi lumea in care va trai.

Deci prima lectie care vine este despre intelepciunea de a accepta ce nu putem schimba pastrandu-ne resursele pentru situatii care sunt in puterea noastra: schimbarea gandurilor, sentimentelor si comportamentelor proprii pentru a fi eficienti. Eficienta este utila in a reduce iluzia de control si dorinta de omnipotenta care, prin utopia ei, la un moment dat atrage dupa sine dezamagirea, disperare, dezorganizare.

Studiile au arata ca aceasta iluzie de control are un efect negativ asupra receptivitatii si sensibilitatii mamei la semnalele copilului. Deci aceasta variabila joaca un rol foarte important in interactiunea mama-copil, mama filtrand semnalele copilului printr-un set de semnificatii proprii, fapt ce poate avea ca rezultat o latenta mai mare sau raspunsuri inadecvate la nevoile copilului.

O buna autoacceptarea insa se reflecta si intr-o mai buna acceptare a copilului si o acordare la nevoile lui care sunt percepute correct si la care se raspunde fara a crea confuzie, acest fapt conducand la o relatie calda si bazata pe incredere.

Anxietate vs increderea
Sarcina ne invata despre frica. Toate mamele au un set de frici care sunt specifice unei culturi. Cand o femeie ramane insarcinata, se formeaza o organizare mentala noua: constelatia maternala care are in centrul ei protectia copilului. Problema apare cand aceasta constelatie activeaza temeri atat de puternice incat mama este epuizata. Mama nu stie ce sa faca cu aceste frici si cu oboseala generate.

E foarte greu sa le faci fata singura. Nu poti sa treci cu bine peste perioada sarcinii fara sa ai incredere. E nevoie de incredere in personalul medical, in tine, in copil, in suportul pe care cei din jur ti-l pot oferi, in divinitate. E nevoie de creearea unui mediuemotional pozitiv, empatic, in care mama sa se simta in siguranta, sustinuta, incurajata, confirmata. Meseria de parinte este foarte dificila, deci mama va avea nevoie de baza emotionala si informationala pentru a traversa cat mai confortabil aceasta perioada.