Religie 

Mersul regulat la biserica nu constitue pentru credincios un simplu obicei,o simpla obligatie sau o scapare din viata sufocanta de zi cu zi, ci dimpotriva, el reprezinta o nevoie esentiala, adica nevoia de a trai viata cea adevarata, de a gusta din bunatatile necesare sufletului, de a primi binecuvântare si totodata de a-i multumi lui Dumnezeu pentru toate darurile Sale.

Observam cum in ziua de astazi majoritatea credinciosilor vin la biserica pentru a-si gasi linistea sufleteasca,dar si pe cea trupeasca. Insa odata ce intra in Sfântul Lacas, mintea le este cuprinsa de grijile lumesti si astfel nu isi pot gasi si atinge scopul pentru care au venit.

Parintii bisericii indemna ca atunci când intram in Biserica sa lasam grijile noastre afara, la usa bisericii, intrând înauntru cu mintea, gândul si inima la Dumnezeu, pentru ca Acesta sa poata patrunde in suflet, sa-l lumineze, daruindu-i pacea duhovniceasca.

Biserica este temelie si scoala a vietii duhovnicesti. Înauntru se gaseste veselia celor amarati, alinarea celor chinuiti si odihna celor osteniti. Aceste bunatati le fagaduieste Mântuitorul celor ce-l iubesc pe El. Insa din ce in ce mai multi crestini ocolesc biserica, alegând sa-si petreaca timpul in alt mod.

Dumnezeu a lasat ziua a saptea pentru odihna, poruncindu-i omului ca in aceasta zi sa se odihneasca si sa-L laude pe Dumnezeu care l-a creat. Însusi numele de "Duminica" prin traducere din limba latina înseamna "Ziua Domnului". Daca vom reusi sa-i acordam lui Dumnezeu din aceasta zi, macar doua ore, pentru ca atât dureaza Sfânta Liturghie, vom dobândi de la El binecuvântare sufleteasca si trupeasca pentru toata saptamana.

De foarte multe ori venim la biserica sa ne rugam pentru cei dragi, sa dobândim ajutor sau sa-i multumim pentru bunatati-le care ni le-a oferit. Insa, oare rugaciunea noastra pe care o închinam lui Dumnezeu si sfintilor este ea oare curata? Sa încercam sa ne limpezim mintea de lucrurile lumesti atunci când ne rugam. Sa nu mai repetam mecanic câteva rugaciuni. Buzele se misca insa inima nu aude, rostim rugaciunea cu gura insa mintea ne zboara la dobânzi, contracte, afaceri, cladiri, întâlniri cu prietenii. Daca tu nu poti sa-ti asculti rugaciunea, cum oare poate Dumnezeu sa o asculte? De aceea macar atunci când ne rugam, fie ca suntem in biserica, fie ca suntem acasa sa lasam deoparte grijile noastre si sa inaltam rugaciune împreuna cu Serafimii cei cu cate sapte aripi care sau împrejurul Tronului lui Dumnezeu si Ii aduc acestuia cantari de lauda