Cauta:
Biserica, o casa a tuturor familiilor

Biserica, o casa a tuturor familiilor

  Autor Boboș Raluca-Bianca, masterand, Faculatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca Data: 03.12.2008

Biserica, o casa a tuturor familiilor

“Fecioara astăzi pe Cel mai presus de ființă naște,/ Și pământul peștera Celui neapropiat aduce;/ Îngerii cu păstorii slavoslovesc/ Și magii cu steaua călătoresc; / Că pentru noi S-a născut Prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai-nainte de veci.” Așa ne vestește Condacul Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, întocmit de către Sfântul Roman Melodul. Dacă încercăm să cântăm acest condac sau dacă în ziua de Crăciun vom auzi cântându-se la Sfânta Liturghie acest condac care ascunde în el întreaga taină a Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, cred că e imposibil ca sufletele noastre să nu vibreze și să nu tresalte când vom auzi că “ASTĂZI” Cel mai presus de ființă se naște din Fecioară. Și astfel, cum să nu ne bucurăm? Cu toții suntem chemați să ne bucurăm pentru că toți suntem o familie. Cuvântul S-a întrupat pentru toți, pentru că toți suntem fiii lui Dumnezeu, chiar dacă unii dintre noi nu simt sau pur și simplu nu înteleg cum poate exista o familie atât de mare ca aceasta. Unii se vor întreba? Cum să ne bucurăm când noi nu avem o casă, nu avem mâncare, nu avem sănătate? Cum le vom răspunde acestor semeni ai noștri? Bucuria la care ne cheamă Dumnezeu să fim părtași nu este una efemeră, ci este una sfântă, care nu se stinge. Cum să nu te bucuri omule, dacă ASTĂZI ți se făgăduiește mântuirea ta? Cum să nu te bucuri când uite, ți se oferă o casă în care să intri ca să te bucuri cu ceilalți semeni ai tăi? Așadar, indiferent dacă vei fi îmbrăcat în haine frumoase sau vei fi în zdrențe, vei fi primit în Casa lui Dumnezeu, în Biserică, pentru a te bucura, căci haina sufletului tău trebuie să fie frumoasă.

Părinții care suferă deoarece copiii lor conștientizează că nu au o casă a lor, să vină acum în casa lui Dumnezeu, în Biserică pentru ca și acești micuți împreună cu ei să înțeleagă ce înseamnă a avea o casă, căci o casă nu este numai un acoperiș, este locul în care se împărtășesc căldura și iubirea care există în sufletele celor care sunt o familie. Cei care nu înțeleg de ce Dumnezeu nu le dă un acoperiș, le vom spune că Dumnezeu ne dă atât cât ne e de folos, El nu dorește să suferim, însă dorește să ne mântuim și de aceea îngăduie suferință in viața noastră. Nu putem doar să Îi cerem lui Dumnezeu, trebuie să Îi și mulțumim pentru tot ce avem. În Biserică învățăm cum să Îi mulțumim și pentru faptul că respirăm și pentru că El nu face diferențe între noi, în fața Sa toți suntem egali. Nu împărații acestei lumi au adus slavă lui Dumnezeu pentru trimiterea Fiului, ci păstorii din preajma Betleemului. Ei au fost primii cărora îngerul Dumnului le-a vestit Nașterea Fiului lui Dumnezeu: "Nu vă temeți. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare care va fi pentru tot poporul. Că vi S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David" (Luca 2, 10-11). Tot acești păstori au auzit primii îngerii cântând: "Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace între oameni bunăvoire" (Luca 2, 14). Cântarea scrisă de Sfântul Roman Melodul ne spune că păstorii imitându-i pe îngeri au “slavoslovit”, adică au închinat cântări de laudă lui Dumnezeu și au vestit tuturor cele ce au auzit despre Prunc. Să mergem și noi în Casa Sa și să “slavoslovim”!

Păcat că bisericile noastre sunt neîncăpătoare doar de sărbatori, păcat că și atunci mergem numai ca să ne facem “datoria de creștin” sau poate numai de teama că unii din semenii noștri vor spune că am lipsit de la biserică în zi de sărbătoare. Totuși, uităm că mergem la biserică pentru a ne întâlni cu Dumnezeu, pentru că acolo ne simțim cu adevărat ocrotiți, căci ne întâlnim cu Tatăl nostru ceresc în Casa Sa. Poate măcar pentru câteva clipe când vom auzi îngerii chemându-ne să ne bucurăm, vom deschide sufletele noastre și vom simți cu adevărat că aceea este casa noastră, vom face în acest mod din sufletele noastre iesle pentru ca Pruncul să se nască în inimile noastre.

Domnul nostru Iisus Hristos a întemeiat Biserica prin întruparea, moartea și învierea Sa, și, apoi, desăvârșit, prin pogorârea Duhului Sfânt și prin propovăduirea și jertfa Sfinților Apostoli și a urmașilor lor - martiri, episcopi, preoți, diaconi și toți sfinții. Biserica este, deci, obștea tuturor creștinilor care cred în Hristos, care mărturisesc aceeași dreaptă credință în Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt și care ascultă de slujitorii sfințiți rânduiți de Sfinții Apostoli și de urmașii lor. Biserica a fost întemeiată și pentru a aduna și a uni ca o mamă sub acoperământul ei pe toți cei care cred în Hristos Fiul lui Dumnezeu Cel întrupat. Sfântul Apostol Pavel ne învață că Hristos este Cap al Bisericii, iar Biserica întemeiată de El este trupul lui Hristos (Efeseni 1, 22-23), este trupul tainic al lui Hristos. Și precum capul are un singur trup și mirele o singură mireasă, așa și Hristos are un singur trup și o singură mireasă, Biserica, numită și "mama noastră cea de obște", care ne-a născut pe toți prin baia Sfântului Botez și prin celelalte Sfinte Taine. “Cine nu are Biserica de mamă, nu poate avea pe Dumnezeu de Tată”, ne spune Sfântul Ciprian. Chiar dacă oamenii stăpâniți de mândrie și de neascultare, s-au dezbinat între ei și s-au depărtat mai mult sau mai puțin de adevărata Biserică întemeiată de Hristos și de Sfinții Apostoli, formând mai multe "biserici", confesiuni, culte și grupări creștine sectare, schismatice și anarhice, nu trebuie să credem că Biserica cea una s-a rupt în mai multe biserici. Biserica întemeiată de Hristos este dumnezeiască, este una, căci Unul este și Hristos întemeietorul ei, și este veșnică.

“Dumnezeu este iubire” spune Sfântul Ioan în Evanghelia sa. El este Tatăl nostru, și cum nu vom intra în casa Tatălui nostru care ne iubește? Cum nu vom accepta invitația Sa de a ne bucura împreună cu El pentru nașterea Fiului Său?
 
Un articol din Campania de Informare "Parinte de nota 10 (zece)"
Adauga un comentariu in forumul la cafenea
Comentarii
2 comentarii
  • a spus
    marți, 03.02.2009
    asa este,Dumnezeu trebuie sa fie in sufletul si in inimile noastre....sa fim mai buni,mai daruitori [ ... ]
  • a spus
    luni, 12.01.2009
    super frumos [ ... ]
[ cont nou ]    [ parola mea ]

Tine-ma minte
Contul meu