O tanara mama sta intr-o rezerva mama/copil a spitalului unde a nascut. Prietena ei sugereaza sa isi timita bebelusul in salonul pentru nou-nascuti pe perioada noptii astfel incat sa se poata odihni mai bine, dar asistenta recomanda sa tina bebelusul cu ea. Ce dezvaluie studiile despre necesitatile mamelor si bebelusilor dupa nastere?

De-a lungul aproape intregii istorii, mamele si nou-nascutii lor au stat impreuna dupa nastere.
Bebelusii au stat in siguranta si la caldura, cu acces usor la laptele matern, iar mamele si bebelusii au invatat unii despre ceilalti. incepand cu secolul al XX-lea, pe masura ce nasterea a intrat in spitale, majoritatea bebelusilor  nu au mai stat impreuna cu mamele lor dupa nastere.

Mama a fost trimisa intr-o camera de spital, in timp ce bebelusul ei era dus intr-un salon pentru nou-nascuti. Mamele asteptau indelung pana sa isi vada copii, iar nou-nascutii lor le vizitau, de obicei, numai dupa un program de hranire bine stabilit. Comunitatea medicala credea ca bebelusii sunt mai in siguranta si mamele mai odihnite daca bebelusii sunt in alt salon, separat.In ultimii ani s-au realizat cercetari care au indicat ca cel mai bine pentru mame si copii este sa ramana impreuna dupa nastere.

Perioada de timp intrerupta, intarziata sau limitata pe care o mama o poate petrece cu copilul ei poate avea efecte negativ asupra relatiei lor si asupra alaptarii. Bebelusii raman incalziti si plang mai putin, iar alaptarea porneste foarte bine, atunci cand mamele si copiii lor petrec timp mult impreuna, incepand imediat dupa nastere. Mamele invata sa recunoasca necesitatile copilului lor, raspund cu tandrete si dragoste. Incepe sa se formeze o conexiune care va dura toata viata.

Contactul timpuriu Natura pregateste o mama si bebelusul pentru nevoia unul de altul, chiar din momentul nasterii.

Oxitocina, hormonul care determina contractiile uterine, determina totodata si crestere a temperaturii sanilor ei, ceea ce o ajuta sa se simta calma si gata sa raspunda la nevoile copilului.
Acest hormon stimuleaza sentimentele –materne– pe masura ce femeia atinge, priveste si alapteaza copilul nou-nascut. Pe masura ce ea isi tine bebelusul in brate si in contact piele-pepiele, este eliberata mai multa oxitocina. Endorfinele, hormoni asemanatori cu narcoticele, sunt de asemenea eliberate si cresc sentimentele materne. Nivele mari de adrenalina, care sunt normale la bebelusi la nastere, fac bebelusul sa fie alert si il pregatesc pentru intalnirea cu mama lui, sa o priveasca, sa isi gaseasca drumul catre sanul ei si sa se hraneasca. in timpul primelor ore si zile dupa nastere, o mama invata sa inteleaga semnalele transmise de bebelusul ei si modul lui unic de comunicare cu ea.Expertii recomanda ca imediat dupa nastere nou-nascutii sa fie plasati piele-pe-piele pe abdomenul sau pieptul mamei lor, uscati, si acoperiti cu prosoape calde.

Unii cercetatori numesc acest contact piele-pe-piele –ingrijire tip mama-cangur– sau –ingrijire cangur–. Fiind plasati in pielea goala pe pielea mamei este un mod perfect pentru bebelus de a se adapta la noua sa viata in afara corpului ei.

Temperatura corpului mamei se ajusteaza in mod natural pentru a feri bebelusul de frig. Nou-nascutii plasati piele-pe-piele cu mamele lor plang mai putin, raman mai calzi decat bebelusii pusi in incubatoare sau leagane.

Deasemenea, bebelusii carora le este frig, inclusiv cei prematuri, revin la o temperatura normala mult mai rapid atunci cand sunt tinuti piele-pe-piele de mamele lor.

Cu ani in urma, profesionistii credeau ca bebelusii sunt mai in siguranta in saloanele de nounascuti pentru ca sunt mai putine sanse ca ei sa fie expusi germenilor. acum stim ca acest contact, piele-pe-piele, ofera oportunitatea pentru bebelus sa fie expus la bacteriile normale de pe pielea mamei, descrescand astfel riscul infectarii ulterioare a bebelusului cu germeni patogeni.Alte beneficii pentru bebelusii cu contact piele-pe-piele includ respiratie mai usoara, nivele de zahar sanguin mai ridicate si progresie naturala a alaptarii la san.Cei mai multi bebelusi plasati in contact piele-pe-pielea mamei lor imediat dupa nastere se vor atasa instinctiv la san si vor incepe sa se alapteze, de obicei in cursul primei ore dupa nastere. Mamele care isi tin bebelusii in contact direct pe piele dupa nastere sunt mai dispuse sa continue alaptarea la san si mai putin predispuse la inlocuirea cu lapte praf. totusi, atunci cand bebelusii sunt separati de mamele lor timp de 20 de minute sau mai mult dupa nastere, bebelusii sunt mai putin disponibili pentru alaptare in timpul primei ore dupa nastere.
Multi cercetatori care au studiat comportamentul animalelor considera ca, la fel ca si la animale,bebelusii umani care sunt separati de mamele lor la nastere plang semnificativ mai mult din cauza disconfortului, nevoii fizice de caldura, protectiei si accesului la laptele matern care pot fi gasite numai in bratele mamelor lor.