Cauta:
Încrederea în sine a bebelușilor

Încrederea în sine a bebelușilor

  Autor Psiholog Simina Angelescu Data: 18.09.2008

Încrederea în sine a bebelușilor


Se întâmplă să privim bebelușii ca fiind ființe lipsite de orice putere, neajutorate, care nu dispun de nici o abilitate de a face față noii lumi cu care se confruntă. Realitatea este că ei au o capacitate extraordinară de a se adapta, dar într-un mod diferit decât se gândesc adulții. Ei știu să comunice pe alte căi decât adulții, iar înțelegerea acestui fapt de către părinți este esențială în dezvoltarea încrederii în sine a copiilor.

Pentru a deveni mai curajoși și mai încrezatori în forțele proprii, bebelușii au nevoie ca abilitățile lor să funcționeze și să le asigure satisfacerea nevoilor. Reacțiile părinților la semnalele copilului sunt cele care vor da semnificație comportamentelor lui și care îi vor întări încrederea în sine sau o vor diminua.

Copilul se descoperă pe sine prin interacțiunea cu mediul, adică în primul rând prin interacțiunea cu părinții lui. Dacă mama îl va hrăni atunci când acesta va căuta sânul cu gura, bebelușul va învața că atunci când îi este foame poate să arate mamei asta și ea îl va ajuta. Răspunsul prompt al mamei îi va confirma bebelușului propria-i capacitatea de a se descurca și de a-si satisface foamea. Și acest lucru îl va face încrezător în sine.

Același lucru se întâmplă și când bebelușul plânge. Acesta este modul lui de a atrage atenția părinților. Deși este foarte controversată ideea, considerându-se că este mai bine să lași bebelușul singur când plânge pentru a nu îl răsfăța, lipsa de reacție a mamei îi arată copilului că semnalul său nu este înțeles și că el nu contează. Astfel, dacă mama nu va veni lângă el când el o cheamă prin plâns, bebelușul va înțelege că nu e important, că nu are capacitatea de a se descurca și de a-i comunica mamei că are nevoie de ea. Acest lucru afectează evident încrederea în sine a copilului.

Nici o reactivitate foarte mare a mamei față de orice mișcare a copilului nu este însă benefică. O mamă excesiv de intruzivă, anxioasă, care se va agita la orice semnal al copilul, îi va transmite acestuia o stare de neliniște. Copilul va prelua starea de anxietate a mamei și va deveni și el temător și fără încredere.
E limpede că singurul mijloc prin care micuțul începe să cunoască și să înțeleagă și lumea, este tot mama.  Astfel copilul își va condiționa orice reacție la noutate de reacția emoțională pe care o are mama. Studiile științifice evidentiază acest lucru si ne arată cum un obiect banal, precum o jucărie, poate fi percepută ca un pericol de catre copil, dacă mama lui are o reacție emoțională negativă, de respingere sau teamă, față de aceasta. Copilul învață prin reacția emoțională a mamei ca acel obiect (inițial fără semnificație pentru el) este ceva neplăcut, de care trebuie să se fereasca, pentru că și sursa lui de încredere, mama, a evitat acel obiect. Același lucru se întâmplă și când mama are o reacție emoțională pozitivă față de jucărie. Copilul o percepe pe mamă ca fiind sigură și se raportează cu încredere la jucărie, având curaj să o exploreze, fără teamă și reținere.

Parinții pot să stimuleze prin reacțiile lor încrederea în sine și curajul copilului de a explora și cunoaște mediul. El se va simți important și înțeles de părinți atunci când ei răspund solicitarilor lui. Cum poți să știi cînd trebuie și când nu să reacționezi și să liniștești bebelușul care plânge? Nu există o regulă în acest sens, bunul simț, atenția și intuiția părinților vor fi cele care îi vor ajuta să își descopere copilul și să știe cum să reacționeze adecvat. Dacă se vor adapta repede la copil, dacă îi vor da atenție și îi vor recunoaște nevoile, atunci părinții pot pune bazele unei dezvoltari adecvate a încrederii în  sine a copilului.

Referințe:

Fries M., Cum să ne liniștim copilul care plânge zi și noapte. Sfaturi pentru părinți epuizați. Ed Trei, București, 2003
Brazelton, T.B., "Puncte de cotitură" de la naștere la 3 ani: dezvoltarea emoțională și a comportamentului copilului tău, Bucuresti; Ed. Fundației Generația; 2007

Psiholog Simina Angelescu
Cabinet Individual de Psiholgie
Tel: 0740 100 601


Read the English version of this article: The Self-Confidence of Babies
Adauga un comentariu in forumul la cafenea
Comentarii
9 comentarii
  • a spus
    joi, 07.05.2009
    si puiutul meu plange doar cand vrea ceva: ii este foame, somn, vrea sa ne jucam impreuna...nu [ ... ]
  • a spus
    joi, 30.04.2009
    am un baietel de 4 luni care nu plange niciodata fara motiv.ori ii e foame,ori vrea sa fie [ ... ]
  • a spus
    luni, 30.03.2009
    Foarte bun articol!! [ ... ]
  • a spus
    vineri, 13.03.2009
    Foarte adevarat. Cel putin pana la varsta de 6 luni ,nu cred ca un copil stie ce inseamna sa fii [ ... ]
  • a spus
    luni, 05.01.2009
    inetresant dar ce facem cu copiii care plang imediata ce-i pui jos .ma confrunt cu aceasta [ ... ]
  • a spus
    joi, 11.12.2008
    fetita mea are acum 9lunite si tot ce stiu am invatat alaturi de ea. de cand am nascut-o am fost [ ... ]
  • a spus
    luni, 24.11.2008
    chiar este interesant si bine de luat aminte.copiii nu trebuie sa planga . ei plang daca au un [ ... ]
  • a spus
    joi, 13.11.2008
    ffffffff interesant articolul.eu credeam ca gresesc daca nu il las sa planga. ma bucur sa stiu [ ... ]
  • a spus
    vineri, 19.09.2008
    Comentarii la articolul Încrederea în sine a bebelu?ilor este foarte bun articolul,si chiar nu [ ... ]
[ cont nou ]    [ parola mea ]

Tine-ma minte
Contul meu