Cauta:
Din gandurile unui bebe...

Din gandurile unui bebe...

  Autor Psih. Ioana Laura Pelcaru Data: 03.05.2007

Din gandurile unui bebe...
Nu am foarte multe luni petrecute in aceasta lume in care am fost adus independent de vointa mea. Cu toate acestea, incerc sa imi dau seama motivul pentru care exist si pentru care ma aflu tocmai aici.

In putinul timp petrecut alaturi de cei despre care am inteles ca se numesc "parintii mei", am aflat ca ar trebui sa fiu fericit ca mi s-a dat nastere si ca am ajuns sa fac parte din viata lor. De asemenea, am mai auzit ca ar trebui sa le fiu dator mamei si tatalui meu. Aici intampin o mica dilema. Nu inteleg de ce ar trebui sa le fiu recunoscator. Nimeni nu mi-a cerut parerea, nimeni nu m-a intrebat daca vreau sa vin pe aceasta lume. Mami si tati spun ca si-au dorit foarte mult un bebe exact ca mine. Ma bucur ca si-au indeplinit dorinta, dar asta e ceea ce au vrut ei, nu eu. Ei au vrut un bebe pentru a se simti impliniti, pentru a avea un sens si, de ce nu, pentru a se lega mai puternic unul de altul. Am mai auzit si parerea conform careia mi-au dat nastere "pentru a avea cine sa le ofere un pahar de apa la batranete". Mami m-a dorit "pentru a se simti femeie, pentru a lasa ceva in urma ei".Cu toate astea, mi se spune ca eu ar trebui sa fiu recunoscator. Oare de ce? Nu ar trebui sa fiu recunoscator pentru un lucru pe care mi l-am dorit si eu? Mami si tati si-au satisfacut propriile nevoi, dorinte si, in ciuda acestui lucru, eu ar trebui sa multumesc. Ei considera ca mi-au facut un bine. Ba, mai mult, dupa ce ca nu m-au intrebat daca imi doream sa ma alatur lor, acum isi asuma si dreptul de a decide in legatura cu ceea ce imi place sau nu, cu ceea ce ar trebui sa fac, in legatura cu viata mea (asa am inteles ca se numeste timpul petrecut langa ei).

De ce oamenii mari cred ca e asa o mare fericire sa te nasti? De cand ma stiu eu, imi amintesc de o singura perioada in care am fost cu adevarat fericit: atunci cand mami ma tinea in burtica ei. Acolo mi-a fost bine. Era cald, comod, ma simteam aparat. Nimeni si nimic nu se putea atinge de mine. Totul era confortabil si placut. Mami avea grija sa imi dea tot ce era mai bun, sa ma plimbe si sa ma linisteasca. Puteam face orice fara sa imi fie teama ca as putea gresi sau ca m-as putea lovi. Din cand in cand, il auzeam si pe tati. Mi se parea tare haios ca mangaia burtica mamei atunci cand eu loveam cu manuta sau piciorusul. Inca de atunci mi s-au parut ciudati oamenii mari. Eu aveam chef sa ma joc, sa imping, sa lovesc usor, iar ei ma mangaiau. Mi-am dat seama ca nu stiu sa se distreze. Bine imi era atunci... Nu am inteles niciodata de ce mami nu m-a mai vrut in burtica ei. E adevarat ca se micsorase spariul de joaca insa, oricum, era atat de bine si confortabil...

Cand mami s-a hotarat sa ma aduca langa ea (nici atunci nu mi-a cerut parerea) a fost ingrozitor. Am fst luat din culcusul meu in care ma simteam atat de aparat si adus intr-un loc in care ma simteam in pericol. De aceea am si plans foarte mult. Deodata m-am trezit intr-un spatiu foarte ciudat, deloc calduros si confortabil. Cu nasucul simteam ceva straniu, ochisorii ma intepau. Cu toate astea, in jurul meu, toata lumea era bucuroasa. Mi-au parut rautaciosi: persoane pe care nu le cunosteam si chiar mami si tati. Eu plangeam, eram speriat, ei radeau. Mami parca se bucura ca nu mai trebuie sa stau in burtica ei



Read the English version of this article: The Thoughts of a Baby...
Adauga un comentariu in forumul la cafenea
Comentarii
25 comentarii
  • a spus
    joi, 21.05.2009
    Felicitari celor care au contribuit la scrierea acestui articol, f f dragut! [ ... ]
  • a spus
    vineri, 15.05.2009
    CE FRUMOS... [ ... ]
  • a spus
    joi, 30.04.2009
    ar fi frumos ca un bebe sa gandeasca asa... [ ... ]
  • a spus
    duminic„, 01.03.2009
    foarte interesant articolul!m-am intrebat mereu ce exista in mintea un ui bebe [ ... ]
  • a spus
    luni, 26.01.2009
    Super bun articolul [ ... ]
  • a spus
    duminic„, 14.12.2008
    INTERESANT.MA INTREBAM MEREU CE O FI IN MINTEA UNUI BB! [ ... ]
  • a spus
    joi, 11.12.2008
    da frumos articol...si eu cred ca desi ne dorim copii pe ei cine ii intreaba daca ne doresc pe [ ... ]
  • a spus
    joi, 25.09.2008
    Frumos spus bebe,ai dreptate.Sincera nici mie nu-mi plac jucariile zgomotoase. [ ... ]
  • a spus
    joi, 18.09.2008
    Superb articol [ ... ]
  • a spus
    miercuri, 03.09.2008
    excelent articol.. are dreptate bebe.. uneori ca parinti uitam ca el .. BEBE , STIE MAI BINE CE ARE [ ... ]
  • a spus
    joi, 28.08.2008
    Cel mai frumos articol. Cu adevarat minunat. [ ... ]
  • a spus
    vineri, 01.08.2008
    superb articolul [ ... ]
  • a spus
    vineri, 01.08.2008
    SUPER ARTICOLUL , BEBE ARE DREPTATE. SA SE CEARA PAREREA SI BEBELUSILOR INAINTE DE A FI ADUSI PE [ ... ]
  • a spus
    duminic„, 22.07.2007
    Foarte frumos articolul si foarte frumos ce a spus si Adib [ ... ]
  • a spus
    duminic„, 22.07.2007
    Superb!!!! [ ... ]
  • a spus
    vineri, 13.07.2007
    Super articolul! [ ... ]
  • a spus
    vineri, 13.07.2007
    daca citeam asta inainte de a deveni tatic ... de fapt cred ca nici nu citeam pina la sfirsit. [ ... ]
  • a spus
    vineri, 18.05.2007
    Mersi mult de tot. Extraordinar articolul... [ ... ]
  • a spus
    vineri, 18.05.2007
    atat de emotionant!!!!! [ ... ]
  • a spus
    vineri, 18.05.2007
    http://www.nou-nascuti.ro/psihologie.html?id=584 [ ... ]
  • a spus
    vineri, 18.05.2007
    Fetelor, ajutati-ma va rog..ca nu gasesc articolul [ ... ]
  • a spus
    vineri, 18.05.2007
    Foarte frumos spus! [ ... ]
  • a spus
    vineri, 18.05.2007
    Foarte frumos descris .. super ! [ ... ]
  • a spus
    vineri, 11.05.2007
    Excelent articolul.....intr-adevar..cand bebe plangea ..noi deveneam nesiguri...chiar si acum cand [ ... ]
  • a spus
    vineri, 11.05.2007
    Mi se pare super ok articolul... cred ca ar trebui citit inca dinainte sa devenim parinti! Sper sa [ ... ]
[ cont nou ]    [ parola mea ]

Tine-ma minte
Contul meu