Psihologie 

Vorbirea si limbajul sunt unelte specific umane ce stau in slujba comunicarii si a impartasirii gandurilor intre oameni. Cu toate ca exista modalitati diferite de exprimare in functie de limba fiecarui popor, regulile sunt general valabile: fonologia, morfologia, sintaxa, semantica si prosodia.

Cea mai intensa perioada de invatare a formelor limbajului vorbit se desfasoara in primii 3 ani de viata, o perioada in care creierul se dezvolta si se maturizeaza. Aceste abilitati par sa se insuseasca mai bine intr-o lume plina de sunete si expunere repetata la exprimarea celor din jur. Copii trec prin perioade critice de dezvoltare a vorbirii si limbajului. Aceasta coincide cu o capacitatea crescuta la nivel cerebral de a absorbi si reda o anumita limba. Primele tentaive de comunicare apar  inca de la nastere prin binecunoscutul planset de foame. In urmatoarele luni va recunoaste cu placere zgomotele familiale din mediu si va fi receptiv la vocile apropiate. Pe masura ce cresc, sugarii redau sunetele vorbirii (foneme) iar pana la varsta de 6 luni recunosc sunetele de baza ale limbii native.

Vocalizarea se dezvolta odata cu maturarea structurilor anatomice - barbie, maxilar, limba, buze. Pana la sfarsitul primului an de viata putem distinge deja cateva cuvinte simple. Intelesul acestora nu este inca pe deplin cunoscut de catre micut.
La varsta de 18 luni vom putea distinge 8-10 cuvinte, iar la 2 ani copii vor aduna 2-3 cuvinte impreuna cu sens. In timpul acestei perioade ei invata ca legarea cuvintelor denumeste actiuni, fapte, dorinte,obiecte. Dupa varsta de 3, 4, 5 ani vocabularul se imbogateste rapid.

Daca aveti suspiciuni in ceea ce priveste capacitatea de dezvoltare a limbajului adresati-va medicului. Exista un mini-chestionar care va evalua rapid evolutia copilului in acest sens.
Baietii, mai ales sub varsta de 2 ani, dezvolta cunostiinte de comunicare si vorbire mai lent decat fetitele din aceeasi grupa de varsta, iar cei mai rezervati dintre acestia tind sa exprime primele cuvinte in momentul in care inteleg pe deplin semnificatia sunetelor auzite.
In functie de rezultatul evaluarilor, medicul va va directiona catre un specialist logoped.
Ariile de cercetare in domeniu sunt foarte vaste; studiile imagistice incearca sa defineasca relatia dintre expunerea la vorbire, dezvoltarea neuro-cerebrala si capacitatea de comunicare. Investigatiile genetice se axeaza pe descoperirea unor erori mostenite care pot afecta atat capacitatea de auz cat si pe cea de comunicare.

Intarzierea in dezvoltarea limbajului si vorbirii sunt numeroase. Aparitia vorbirii se poate instala mai tarziu in cazul copiilor dezvoltati normal dar care sufera de afectare organica a aparatului fonator (defecte la nivelul cavitatii bucale, limbii, buzelor, malformatii interne laringiene). Exista cazuri cu deficite complexe, oral-motorii, in care sincronizarea comenzilor cerebrale si executia propriu-zisa a sunetelor are de suferit printr-o incoordinare. Acestea sunt de obicei probleme cunoscute dinainte de varsta aparitiei vorbirii printr-o dezvoltare neuro-motorie sub limitele normalului. Probleme de auz reprezinta si ele o categorie vasta in etiologia dificultatilor de limbaj al copiilor. Testarea audiologica si un diagnostic clar se impune imperios in aceste conditii. Sindroamele genetice au in componenta exprimariilor clinice incapacitatea de a vorbii. Cazurile cele mai multe sunt si cele mai fericite si se refera la o simpla intarziere a capacitatii de comunicare orala fara vreun substrat patologic; lamuriri si ajutor in acest sens veti primi cu siguranta de la un specialist in domeniu.

Puteti testa cu usurinta dezvoltarea limbajului copilului dumneavoastra urmarind standardele de varsta enuntate mai jos:

0-5 luni
reactioneaza la sunete, intoarece capul catre o sursa de zgomot, priveste fata cand ii vorbiti, vocalizeaza sunete placute sau neplacute (raset, plans), face zgomot cand ii vorbiti.

6-11 luni
intelege "nu-nu", silabizeaza"ba-ba-ba, ma-ma-ma", incearca comunicare prin gesturi si actiuni, incearca sa repete sunetele tale

12-17 luni
urmareste directii simple insotite de gesturi, raspunde la intrebari simple non-verbal, arata spre obiecte, poze, membrii familiei, spune 2-3 cuvinte pentru a descrie un obiect, incearca sa imite cuvinte simple.

18-23 luni
ii place sa i se citeasca, face comenzi simple fara gesturi, arata parti simple ale corpului, intelege verbe simple precum "mananca", "dormi", pronunta corect majoritatea vocalelor si n, m, p, h, in cuvinte scurte, spune 8-10 cuvinte, numeste mancarea, imita sunetele animalelor, incepe folosirea pronumelor.

2-3 ani
stie 50 cuvinte la 2 ani, stie pronumele, foloseste cuvinte descriptive, vorbirea devine mai inteligibila desi poate omite sunetele finale, raspunde la intrebari simple, vorbeste in 2-3 fraze, foloseste interogatia, incepe sa  foloseasca pluralul

3-4 ani
grupeaza obiecte precum mancare, imbracaminte, identifica culori, descrie utilitatea obiectelor, se amuza pe seama limbajului, repeta propozitii, strainii ii inteleg aproape in totalitate

4-5 ani
intelege concepte precum "in spatele", "langa", inteleg intrebari complexe, face greseli in pronuntarea cuvintelor lungi, raspunde la intrebarile "de ce?", foloseste verbe la trecut, enumera elementele unei categorii (animale, piese vestimentare).

5 ani
intelge mai mult de 2000 de cuvinte, intelege succesiune temporala, intelege rima, face conversatie, descrie obiecte, foloseste fraze complexe, propozitii peste 8 cuvinte.