Psihologie 

Literal, cuvantul “aleximtimie” inseamna “lipsa cuvintelor pentru emotii”, din limba greaca unde a inseamna lipsa, lexis – cuvant, thymia – emotie. Alexitimia este o tulburare psihologica caracterizata prin inabilitatea de a identifica si de a descrie verbal emotiile si sentimentele pe care le resimte individul bolnav sau cei din jurul sau.
Alexitimicii nu pot sa vorbeasca despre sentimentele lor pentru ca nu le constientizeaza, nu pot sa identifice, sa inteleaga si sa descrie ceea ce simt.

Alexitimia nu este o tulburare foarte cunoscuta si uneori pana si medicii o confunda cu altele care implica aceesi lipsa a emotiilor. Astfel, alexitimia nu trebuie confundata cu sociopatia (lipsa de grija pentru ceilalti), stoicismul (rezistenta intentionata la impulsurile emotionale), apatia (lipsa reactiilor si a motivatiei) sau represia emotiilor (negare subconstienta a emotiilor).
Daca nu ai auzit pana acum de alexitimie, e din cauza ca boala nu este deloc sau aproape deloc cunoscuta nici macar de catre medici. Unii nici macar nu recunosc existenta ei, considerand ca definitia si conceptul  sunt slabe si ca nu au niciun folos practic in psihiatrie.

Alexitimia la copii este greu de diagnosticat, in mare parte datorita varstei. La 7-8 ani nimeni nu se asteapta ca un copil sa-si inteleaga prea bine emotiile sau sa stie cum sa le descrie. Cu riscul de a exagera, am putea spune ca totii copiii sunt alexitimici pana la o anumita varsta. Abia tarziu parintii isi pot da seama ca ceva este in neregula.

Care sunt semnele:

• Copilului ii este greu sa vorbeasca despre propriile emotii si sentimente
• Pare sa aiba o fire extrem de practica, logica, fara sa fie neprietenos.
• Este foarte uimit de reactiile emotionale ale celorlalti.
• Foart rar viseaza cu ochii deschisi sau isi descrie visurile legate de viitorul lui.
• Nu are o reactie in fata artei (cantecele, poezii)
• Ia decizii personale mai degraba pe baza unor reguli sau principii decat pe baza a ceea ce simte.

Dupa cum se poate observa, sunt simptome greu e observat la un copil si oricat de bine ti-ai cunoaste copilul cu greu iti poti da seama ca ceva nu ar fi in regula. Dar semnele de mai sus nu sunt menite sa puna un diagnostic exact ci sa dea startul unor investigatii mai amanuntite.
Caracteristicile exacte ale alexitimiei inca mai sunt discutate de catre psihologi si psihiatri, insa s-a reusit crearea unei liste aproximative ale acestora.

Asadar, alexitimia este caracterizata prin :

• Dificultati in indentificarea diferitelor tipuri de sentimente
• Dificultati in a face diferenta intre senzatiile emotionale si cele fizice.
• Intelegere limitata a ceea ce a provocat sentimentul
• Dificultati in exprimarea verbala a sentimentelor
• Un stil de gandire functional, practic.
• Lipsa bucuriei si lipsa incercarilor de a gasi placerea
• O postura dreapta, « teapana ».

Totusi, nu se poate spune ca alexitimicii nu au emotii. In mare parte, ei nu sunt constienti de expresia fizica a emotiilor resimtite (inrosirea obrajilor, cresterea pulsului) si nu ii inteleg cauza. Cand cauza si natura unei emotii este evidenta, alexitimicii au emotii ca tot ceilalti copii. Numai ca sentimentele putenice ii iau prin surprindere si nu isi pot controla corpul foarte bine. De aici si accesele bruste de inrosire, transpiratie a palmelor etc.

Copiii alexitimici sunt predispusi anxietatii cronice, in mare parte datorita incapacitatii de a-si identifica emotiile. Chiar si copiii sanatosi devin anxiosi atunci cand au sentimente si emotii pe care nu le inteleg pe deplin. Acest lucru se intampla cu atat mai mult la alexitimici. In plus, si incapacitatea de a lua decizii rapide, bazate pe intuitie, el creeaza o stare de anxietate legata de deciziile personale.

Depresia este si ea o problema comuna printre copiii alexitimici. Cand intra in adolescenta – perioada care, in mod normal, aduce un amalgam de sentimente si emotii – viata lor incepe sa se complice, ceea ce le creeaza, in mod evident, ganduri negative. Aceste ganduri negative, activeaza sistemul neros parasimpatic si fac ca in unele parti ale creierului sa existe o lipsa de neurotransmitatori. Astfel, intregul corp isi pierde capacitatea de a reactiona, adolescentul se simte lipsit de viata. Atat mintea cat si corpul lui raspund foarte greu la stimuli. Rezultatul acestor lucruri este o forma de depresie foarte somatica, pe care, evident, copilul nici nu o poate descrie sau discuta cu un specialist. Pe masura ce creste, copilul alexitimic va putea invata sa descrie ceea ce simte, chiar daca nu constientizeaza ca acelea sunt emotii.

Alexitimia este un fenomen complex si de aceea, a gasi o cauza unica pentru toate cazurile este dificil. Pana cum s-a sugerat ca boala ar putea fi provocata de trasaturile mostenite, de anomalii genetice, o dezvoltare neurologica incompleta sau intrerupta, lovituri la cap, traume psihologice, raspunsul creierului la stres sau influenta mediului.

Singurul tratament al alexitimiei este psihoterapia (numai atunci cand cauzele sunt de alta natura decat neurologica) insa cu greu se poate realize asa ceva cu un copil. Scopul psihoterapiei in alexitimie este ca pacientul sa-si inteleaga emotiile, sa le identifice, sa le explice. Este un proces de durata si foarte frustrant chiar si pentru adulti. La copii devine aproape imposibil. Nu poti sa convingi un copil ca simte ceva ce el nici nu stie ca exista. E greu sa-i explici ca exisat ceva ce alti oameni simt, iar el nu.  E vorba de concepte pe care nu le intelege, despre care nici nu stie ca exista.

Acest articol face parte din Campania de Informare "Parinte de nota 10 (zece)"


Read the English version of this article: Alexithymia - Children without Emotions