Psihologie 

Probabil va ganditi ca nu aveti de ce sa cititi acest articol. Sunt destule reportaje la televizor. Oricum copilul dumneavoastra nu poate sa pateasca asemenea lucruri. Destul de probabil sa aveti dreptate. V-ati gandit insa la alti copii? La urma urmei va luati copiii de la gradinita, de la cresa unde copiii dumneavoastra au colegi, vedeti copiii cunoscutilor sau ai vecinilor in parc, pe strada, la dispensar,in vizite, la serbari si in alte un milion de locuri. Victimele abuzului sexual pot proveni din orice mediu socio-cultural si de la orice nivel social. Adesea acei copii v-au trezit intrebari:  Oare de ce este baietelul asta de la un timp mereu trist? Sau Cum se intampla ca fetita asta se fereste de toti barbatii?

Definitia abuzului sexual:

atragerea si implicarea unui copil de catre o alta persoana (adult sau minor de o varsta mai mare si care are discernamant) intr-o activitate sexuala impotriva vointei copilului. Se considera abuz sexual nu doar actul sexual propriu-zis (indiferent de modul si locul in care s-a produs penetrarea) ci si povestirea actelor pornografice, atingerile cu tenta sexuala, exhibitionismul precum si obligarea copilului la vizionarea de materiale cu caracter pornografic.

Trebuie sa stiti ca actul sexual se constituie intotdeauna intr-un act de violenta chiar daca uneori este doar psihologica, destul de des insa sunt implicate mai multe tipuri de abuz.

Abuzatorul sexual

este cel mai adesea un personaj din apropierea copilului: ruda biologica sau vitrega (frate, sora, tata, unchi, matusa, etc.) sau o persoana in contact direct cu copilul (baby - sitter, educator, asistent social, profesor de sport, etc.).
Metodele folosite de abuzator nu fac parte intotdeauna din sfera violentei si a constrangerii fizice. La fel de bine poate fi utilizat capitalul de incredere deja format pana la acea data, seductia, santajul precum si promisiunea unor favoruri ulterioare.

Semnele abuzului si violentei sexuale

pot cuprinde o varietate larga de manifestari dintre care unele nu pot fi observate decat de profesionisti specializati. Din categoria acestora fac parte : leziuni ale organelor genitale, semne clinice ale penetrarii, infectii, contuzii sau sangerari la nivelul organelor genitale externe, existenta unor corpuri straine in vagin sau in rect, urme de sperma sau de sange pe lenjerie, sarcina. In acest caz trebuiesc luate in calcul multe precautii, intrucat multe din semnele clinice mentionate pot fi cauzate de traumatisme accidentale sau de boli cu o determinare organica si de aici necesitatea orientarii catre un profesionist.

Din categoria indicatorilor nespecifici care pot aparea in urma unor abuzuri sexuale ar trebui mentionati: dificultate la mers sau la sedere, tulbuari ale somnului, tulburari de alimentatie, pierderea interesului pentru activitati care altadata ii produceau placere (si indeosebi a celor ludice), scaderea brusca a performantei scolare, refuzul copilului de a se schimba la orele de sport, abandonul scolar, tentative de suicid, mutism, automutilare, anxietate, cosmare, fobii, agresivitate, conduita si preocupari sexuale bizare sau / si necaracteristice varstei, hartuirea sexuala a altor copii, comportament provocator, ostilitate fata de sexul opus, teama de contact fizic, relatii proaste cu copii de aceeasi varsta, enurezis sau encomprezis, revenirea unor comportamente infantile (de exemplu sugerea degetului), tendinta de baricadare in camera pe timpul noptii, s. a. Bineinteles ca este necesara semnalarea cazului unui specialist pentru ca o mare parte din aceste simptome se pot regasi si in alte forme de abuz, tulburari sau boli psihice. Spre exemplu, tulburarile de somn, de alimentatie, pierderea interesului pentru activitati placute, scaderea performantei scolare pot aparea si in cazul unui deces al unei rude apropiate.
De aceea cel mai adesea medicul, psihologul, asistentul social sau specialistul implicat trebuie sa caute criterii diagnostice diferentiate care sa excluda cauzele naturale sau accidentale ale simptomelor constatate si sa coroboreze datele cu situatia prezenta la momentul respectiv in familia copilului