Numele meu est Nicoleta si pot spune ca sunt o femeie pe deplin fericita. In ce consta fericirea mea? In familia mea.
M-am casatorit nu foarte tanara, la 25 de ani, cu un om minunat, care ma iubeste si pe care il iubesc. Implinirea iubirii noastre a venit odata cu vestea ca sunt insarcinata. Asta s-a intamplat la 2 saptamani dupa nunta, in luna de miere mai exact.
Dupa o sarcina foarte usoara, intr-o dimineata de mai, mai exact in 5, s-a nascut minunea noastra, Maria, un copil foarte cuminte destept si foarte frumos. Am fost in culmea fericirii cand am tinut-o pentru prima data in brate si mi-am dat seama ce inseamna cuvantul “mama”. Sotul meu a plans de emotie cand i-a fost pusa prima data in brate mogaldeata noastra cu ochii mari si negri ca doua margele.
La aproape 3 ani de la venirea pe lume a Mariei, ne-am hotarat ca e timpul sa-i daruim un fratior sau o surioara. Cand am aflat ca sunt insarcinata, ea a fost cea care a ales numele: “Daca e fata e Ioana, daca e baiat e Alex”, ne-a spus ea intr-o dimineata. A fost sa fie un baietel, care, culmea, s-a nascut cu o zi inainte de sfantul Alexie, pe 16 martie 2008. Asa l-am numit Alexndru, cum si-a dorit surioara lui.
Acum, Alex are 10 luni si cel mai mult o iubeste pe surioara lui. Sunt 2 copii minunati si nu as mai concepe viata fara ei. Acum suntem 4: doua fete si doi baieti, cum spune Maria, suntem la egalitate si nimic nu e mai frumos decat sa stau si sa-i privesc cum se joaca impreuna cum se mai cearta din cand fiecare pe limba lui, caci Alex inca nu spune decat „mama” si „baba”, dar isi ridica vocea si el, si pe limba lui o imita pe Maria.
Nimic nu e mai minunat decat atunci cand ii iau in brate si ii aud razand in hohote cand aud cheia in usa si spun ca vine tata.
Nici nu visam la o atat de mare fericire pe vremea cand eram doar un copil!
nicostefanut, membru NN