Dupa o calatorie de 9 luni de vis, impreuna cu bebelina mea in burtica, a venit si momentul mult asteptat. Asteptam, steptam, dar aveam in suflet si frica ce nu ma lasa deloc. Cum o sa fie, ma doare, cum arata bebelusa, are toate la locul lor ? Lucruri care trec prin mintea oricarei mamici, cred.

Parca mai ieri se intampla.. Am nascut la Bega, acum exact o luna, in 4 octombrie. Medicul meu ginecolog a fost super ok, nasterea ok. Am nascut prin cezariana, dupa un travaliu negativ de aproximativ 10 ore.

Ariana s-a nascut cu dubla circulara, Apgar 8 (cianotic…si nu mai stiu cum, pentru ca eu aveam anestezie generala si doar atat mi s-a spus). 

Au lasat-o la mine in salon abia la 1 zi si jumatate. A fost ok, dormea, manca, se comporta perfect normal. Era mai micuta, avea 2,400 kg, insa nu avea nicio problema de sanatate.

Intr-o zi, merg la nou nascuti, bucuroasa ca-mi vad fetita, intreb o asistenta daca pot sa-i duc biberonul ei (imi era sila de biberoanele alea vechi din care le dadea sa manance) Eu nu aveam destul lapte si imi zice ca este ok. Ma duc in salon, vin cu biberonul nou, sterilizat. Intre timp se schimbase tura (asistenta aceea insa mai era acolo), cand intru cu biberonul in mana vine noua asistenta la mine si ma intreaba ce caut acolo. Eu, senina, ii spun ca am adus biberonul copilasului. Vai, parca i-as fi dat foc.
A inceput sa ma faca cu ou si cu otet, mi-a facut copilul „RETARDAT”(exact asa s-a exprimat), a zis ca este cu probleme, ca nu este un copil ca ceilalti. Fetelor, am simtit ca ma scufund. Nici nu mai auzeam bine ce spune. Asistenta aceea care mi-a spus ca pot aduce biberonul fetitei, i-a comunicat ca ea mi-a zis ca n-am voie, insa eu nu inteleg !!!!! Am crezut ca visez ! Am inceput sa plang, nu ma mai puteam opri. Stiam ca este ok Ariana, ca doar am vazut-o. Neonatoloaga ei, dr. Diaconescu, mi-a spus ca este mai micuta, dar este in regula totul.

A venit repede sotul, a vorbit cu ea si ea, i-a spus sa nu se ia dupa ce am zis eu, caci eu am facut depresie post natala si ca nu mai stiu ce vorbesc! Deci… comentati voi ceva, caci eu nu mai am comentarii la adresa ei.

De asistente…nu mai vorbesc. Mancau seminte, se uitau la televizor, stateau cu geamurile toate deschise in curent pentru ca le era cald, lasau copiii sa planga; nici nu le pasa. Fata mea a fost mutata intr-un salon in care mai era un bebe(nu stiu de ce i-a mutat acolo, probabil nu mai aveau locuri altundeva) si au fost lasati o noapte fara supraveghere!! Am mers dimineata sa vad de ea si ce am vazut m-a socat.

Celalalt copil plangea de mama focului si avea caciulita trasa pe fata! Se putea sufoca si nu era nimeni acolo… Nu stiu daca ma credeti, dar asa se intampla in 2008, in Timisoara, la Bega, la nou-nascuti, oricati bani ai arunca in stanga si in dreapta!!!!

pepsi, membru NN