Prin constipatie se intelege eliminarea rara si greoaie a scaunelor (mai rar decat la doua zile).

De obicei, constipatia, nelinisteste familia, care o considera ca avand un grad crescut de gravitate. De obicei, parintii acestor copii sunt anxiosi, hiperprotectori, si acorda o atentie exagerata acestei tulburari, frecventei si consistentei scaunelor copilului lor.

Pe de alta parte pierdere unor cantitati mici de scaun (murdarirea lenjeriei), conduce la conflicte intre parinti si copii .

Prima cauza a constipatiei la copil, pare a fi decizia acestuia de a amana defecarea, dupa o experienta nefericita, care a avut ca efect eliminarea uni scaun foarte dur, care i-a provocat senzatie de disconfort, eventual durere sau chiar mici rupturi la nivelul mucoasei anale (din cauza bolului fecal voluminos si dur). In fapt acesti copii nu au nici o tulburare care sa motiveze prezenta constipatiei, alta decat cea psihica.

De obicei acesti copii au motilitatea colonica absolut normala (in sensul ca tranzitul intestinal este normal), iar constipatia este functionala (nu este datorata unei modificari anatomice). Cu timpul, rectul (ultima portiune a intestinului gros)devine atat de dilatat, incat este incapabil sa genereze o contractie suficient de puternica si o presinune destul de mare, care sa depaseasca presiunea sfincterului anal intern (dilatarea rectului este provocata de materiile fecale ce se acumuleaza la acest nivel din cauza refuzului copilului de a le elimina, in cele din urma, presiunea produsa de acestea fiind suficient de mare pentru a nu mai putea fi impiedicata defecarea si astfel se produce murdarirea lenjeriei pentru care copilul va fi certat, lucru ce nu va face altceva decat sa agraveze si mai mult situatia). Decizia copilului de a ignora semnalul de defecatie este constienta, dar ulterior devine automata si se instaleaza un cerc vicios.

Constipatia este greu de tratat, mai ales din cauza suprapunerii unor factori psihosociali, greu de influentat. Educarea sfincterului anal si acordarea zilnica a unui interval de timp pentru utilizarea olitei nu vor fi pierdute din vedere.

Prima masura terapeutica la care se apeleaza de obicei, este aceea de a imbogati regimul alimentar cu fibre vegetale, piureuri de fructe si legume proaspete, folosirea painii integrale, a legumelor cu continut crescut in fibre, precum conopida, prazul, varza, acestea favorizand accelerarea tranzitului intestinal si facand mai putin probabila constipatia.

O alta masura la care se apeleaza este reprezentata de laxative usoare, cu precizarea ca acestea nu sunt autorizate oficial sub varsta de 2 ani, in afara unor indicatii speciale, atunci cand medicul pediatru le recomanda.

Sub actiunea florei intestinale, lactuloza (laxativ) este descompusa in acizi organici cu greutate mica, care favorizeaza peristaltismul intestinal (miscarile anselor intestinale care propulseaza materiile fecale) si asigura formarea unui scaun mai moale. Lactuloza se poate da si la sugari (o lingurita pe zi) iar raspunsul se asteapta in decursul de 24-28 de ore de la administrare.

Frica de defecare dureroasa, prima miscare in declansarea constipatiei functionale, poate fi invinsa prin metode de inmuiere a scaunelor cu ulei mineral si evitarea, pe cat posibil, a manipularii regiunii anale prin clisme si supozitoare. Uneori se accepta si „decompactarea” cu o clisma blanda cu ser fiziologic caldut. Aceasta metoda este folositoare in constipatia rebela, insa nu trebuie sa devina o obisnuinta.

Intr-adevar de cele mai multe ori constipatia la copil nu este semnul unei boli foarte grave, ea fiind deseori de natura psihica. Aceasta afirmatie nu este insa valabila intotdeauna, asa ca daca aveti motive sa considerati ca exista o alta cauza a constipatiei sau daca observati si alte manifestari anormale asociate constipatiei, nu trebuie sa ezitati sa duceti copilul la un examen medical, existand si afectiuni complexe care au printre manifestarile lor constipatia.