Povestea ta 

Buna, sunt Maria si, impreuna cu sotul meu, am dat viata celei mai frumoase fiinte. Dupa o luna de incercari zilnice de a ramane insarcinata eu m-am dat batuta, eram dezamagita, dar, in luna urmatoare, avea sa se intample.

Intr-o dimineata am avut o presemtire si l-am trimis, pe sotul meu, la farmacie, sa cumpere un test de sarcina. Nu avusesem greturi, stari de voma sau o foame de lup, nici pofte, de aceea sotul s-a uitat putin ciudat apoi mi-a indeplinit dorinta. Cand s-a intors, am fugit repede la baie, si am iesit cu aceeasi viteza. Imi era teama sa nu vad iarasi o singura liniuta.

L-am trimis pe sotul meu sa se uite si, cand mi-a confirmat sarcina, am sarit in sus de bucurie. Ingrijorat, incerca sa ma opreasca sa nu mai topai sa nu ii fac rau bebelusului.
Toata sarcina a decurs frumos, greturile de dimineata ma deranjau foarte rar, si aveam destula energie sa ma plimb in fiecare zi, cu toate ca deja ajunsesem la 80 kg.
Cu cateva zile inainte sa nasc am stat internata preventiv, iar modalitatea de nastere era deja stabilita: cezariana, avand in vedere ca voinicul meu isi prezenta funduletul.
 
Nasterea propriu-zisa, nu stiu cand a decurs, deoarece m-am trezit la reanimare, fara putere sa scot macar un cuvintel. Am luat telefonul si l-am sunat pe sot sa ii spun ca sunt bine si sa intreb daca a vazut baietelul. El era in al noualea cer, il vazuse si, din cele povestite de el, era cel mai frumos, cu falcutele rotunjoare, un nasuc mic, si doi ochi mari si rotunzi ca doua sfere.

Cand l-am vazut, imi pierdusem respiratia, iar lacrimi imi curgeau, in nestire, pe obraji. In bratele asistentei era, cu ochisorii inchisi, dar, cand l-am luat in brate, a deschis ochii, ca doua sfere negre si lucioase si s-a uitat in ochii mei. Atunci nu aveam putere nici sa misc un deget, contemplam omuletul si asta imi era suficient.

Timpul a trecut foarte repede, iar acum, la 8 luni si 2 saptamani, abia il mai pot stapani, alerga in premergator, trage de cabluri, coboara singur din pat, se intoarce pe burta si da din fundulet pana ajunge jos apoi se tine de margine, iar cand oboseste se lasa frumos in fundulet.
Canta, rade in hohote, tipa, si spune si "mama".
Acum se aproprie Craciunul, va fi cel mai frumos din viata mea.