Povestea ta 

In 20 septembrie, era intr-o zi de joi, fiind insarcinata in 41 de saptamani, trebuia sa merg la controlul saptamanal impreuna cu sotul meu. Doctorul mi-a spus sa imi iau si bagajelul cu mine, ca e mai bine asa.
 
Cum nu aveam nici un semn ca as naste, sotul meu mi-a promis ca ma duce in oras la un restaurant si pot sa mananc tot ce vreau eu. Din pacate, cand am ajuns la clinica doctorul a spus ca ma interneaza ca sa ma tina sub observatie. Dupa ce m-a consultat, a zis ca daca pana a doua zi nu este nici un semn de nastere, imi da drumul acasa. De suparare ca nu mai puteam sa merg in oras, s-a pornit travaliul, lucru care l-a surprins chiar si pe doctor. Sotul meu chiar s-ar fi bucurat sa se nasca mititica in acea zi pentru ca atunci era si ziua fratelui lui. Sotul meu a plecat acasa si astepta vesti de la mine.

 Dupa 7 ore de travaliu doctorul a spus ca il pot chema pe sotul meu, ca pot naste in orice clipa (am nascut la o clinica particulara si sotul a participat la nastere). Dar acea clipa se tot prelungea pentru ca nu ceda colul, mi s-au facut cateva injectii, dar nimic. Dupa aproximativ 1 ora, exact in momentul in care a intrat sotul meu in sala a cedat si colul si a venit pe lume fetita noastra, o minune in viata noastra. In afara de faptul ca s-a nascut in aceeasi zi cu cumnatul meu a fost si la aceeasi ora (23.30).

Acum, la 8 luni si jumatate, este o fetita sanatoasa si plina de energie. Nasterea ei a fost cel mai frumos moment din viata noastra, mai ales ca la inceputul sarcinii am avut nici probleme (am fost internata 1 saptamana) si era sa pierd sarcina.

Aceasta a fost povestea noastra si sper ca toti parintii sa fie mandri de comorile lor. Copiii sunt tot ceea ce avem mai scump in viata asta!

Membru NN: "andreea_m29"