In lumea celor care nu cuvanta

Aricica

Mai, arici cu tepii mici,
Ce mai faci tu pe aici?
Iaca, stau langa cuptor,
Jos in iarba cu urzici,
Si ma uit pe la furnici.
Or fi bune, tu ce zici?

Un arici acu'ntr-o vara, Isi scrintise un picior Si amu tragea sa moara Sub o tufa de mohor. Fratilor, sariti va rog!! Nu vedeti ca sunt olog? Dau un dinte, dau o teapa Pentru un pahar cu apa! Uff! Ce sete ! Si ce soare! Cum s-ajung in trei picioare, La o apa curgatoare?

Ariciul

Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat Langa gard s-a tupilat Necajit si suparat ca l-a plouat Mai arici cu ochii mici Hai in casa la caldura Unde nimeni nu te fura Sus langa cuptor sa stai Sa nu capeti guturai

Cum se spală ariciorii

Aricioaica-n umbra florii Îşi grijeşte ariciorii, Îi tot spală de cu zori Pe botic şi ochişori. Doar pe spate, doar pe spate Să-i grijească nu mai poate. Ariciorii, aşadar, Stau cu spatele murdar. Şi-s spălaţi abia când plouă, La o lună sau chiar două. Bucuraţi-vă, măi pici, Că nu sunteţi pui de-arici.

Arici, Arici, Bogorici

Ghem de spini şi ţepi uscate, Stă-ntărit ca-ntr-o cetate. Poate trece un vecin Peste el cu carul plin. Că nu simte nici atât Cât l-ai gâdila pe gât. Ca să-l scoată, ca să iasă, Câini-l latră. Lui nu-i pasă. Unul, încercând un pas, S-a ciocnit în ghimpi la nas. Fiindcă tontul şi netotul Şi-a vârât în ace botul. Dac-ar fi...

Ţepoşel

Ţepoşel e-un ghem de ace! L-am strigat să vină-ncoace Dar n-a vrut că i-a fost frică De căţel şi de pisică. Mai spre seară, a pornit Spre grădină, necăjit, Să îşi cate niscai poame, Fiindcă îi era cam foame. Oare-o fi găsit mâncare Către seară, pe răcoare? Poate nu şi i-am dus lapte, Ca să aibă peste noapte!