Suptul este un act reflex, prin care ºi cu ajutorul ºi a altor reflexe ale nou-nãscutului (reflexul de cãutare a sânului, reflexul de deglutiþie), laptele este preluat din sân de câtre copil.
Suptul poate fi nenutritiv ºi nutritiv.
- Suptul nenutritiv este suptul în gol, fãrã a exprima lapte
- Suptul nutritiv este expresia ºi deglutiþia laptelui.
Un supt normal începe cu un ciclu scurt de supturi (supt, supt, supt-pauzã-supt) rapide (2 supturi/sec.), nenutritive (nu curge laptele), denumite ºi „chemarea laptelui”; apoi ritmul se încetineºte (1 supt/sec.) ºi devine regulat , însoþit de miºcãri ample ale mandibulei ºi începerea curgerii laptelui în gura copilului (supt nutritiv) însoþit de deglutiþie auzibilã. Cu continuarea alãptãrii suptul va fi fragmentat în cicluri separate de pauze mai lungi ca în faza nenutritivã. Un ciclu de supt va reîncepe cu 2 -3 supturi rapide, nenutritive.
Suptul nutritiv este compus din cinci procese aflate în strânsã corelaþie:
1. Cãutarea sânului – stimularea tactilã a feþei sau buzei face sã-ºi întoarcã reflex capul spre stimul ºi sã gãseascã sânul.
2. Prinderea sânului (ataºarea la sân) – constã din suptul iniþial caracterizat de miºcarea în jos a mandibulei ºi a limbii folositã pentru a aspira mamelonul mamei adânc în gura copilului, orientat în sus pânã la palat (punct de supt); limba este aºezatã pe gingia inferioarã ºi formeazã un jgheab în jurul mamelonului; sinusurile galactofore de dupã areolã ºi mamelon trebuie sã se gãseascã între maxilarele copilului pentru a se putea extrage laptele.
3. Suptul – constã în aplicarea unei presiuni negative în gura copilului, ce menþine mamelonul ºi areola în loc ºi extrage laptele. La început suptul viguros schimbã forma mamelonului, îl alungeºte dar pe urmã e necesar doar un supt moderat pentru a menþine mamelonul în poziþie adecvatã .
4. Expresia laptelui – se produce datoritã presiunii create printr-o serie de miºcãri ritmice ale mandibulei ºi a limbii. Copilul împinge mandibula în sus miºcând simultan limba în sus ºi preseazã þesutul mamar spre palat ºi o undã peristalticã cuprinde limba de la vârf spre bazã; prin aceastã miºcare de mestecare laptele este exprimat din sinusurile galactofore, care se contractã. Apoi scãderea presiunii exercitate de maxilare face sã se creeze vid în sinusuri ºi laptele din canalele galactofore umple iar sinusurile. Este în strânsã corelaþie cu reflexul de ejecþie a laptelui, care contractã canalele galactofore.
5. Deglutiþia laptelui – este o activitate reflexã ºi reflex iniþiazã miºcãrile mandibulei ºi a limbii necesare unui nou ciclu de expresie a laptelui.
prinde sânul
îºi scota limba sã tragã mamelonul înnãuntru
mamelonul ºi areola se miºcã spre palat, glota încã permite respiraþia
limba se miºcã de alungul mamelonului ºi îl preseazã de palat producând presiune
limba lipitã sub areolã realizeazã miºcãri ondulatorii
sinusurile sunt stoarse ºi laptele curge, glota e închisã
1. Mecanismul suptului tetinei
Necesitã o altã modalitate decât la sân. Cpilul nu trebuie sã-ºi deschidã gura mare ºi limba rãmâne dupã gingia inferioarã. Nu depune efort pentru a „prinde” tetina. Laptele curge prin orofaringele posterior. Pentru a regulariza curgerea laptelui ºi sã previnã regurgitarea ºi „înnecarea”, copilul iºi încurbeazã limba în spatele tetinei, strânge buzele sau obstrueazã gãurile tetinei cu limba. Lipseºte unda peristalticã al limbii.
2.”Confuzia mamelonului”
Copilul alimentat cu tetina înainte sã înveþe sã sugã la sân este obiºnuit sã opreascã curgerea rapidã din sticlã a laptelui ºi suge aºa de intens la sân cã blocheazã curgerea laptelui. Miºcãrile de împingere a limbii, folosite în sugerea din biberon, produc ieºirea mamelonului din gurã iar miºcãrile ondulatorii insuficiente ale limbii nu produc stimulare adecvatã pentru expresia laptelui din sinusuri.
Mandibula retractatã (poziþie obiºnuitã în suptul tetinei) face dificilã rãmânerea în poziþie a mamelonului. Sprijinirea unghiului mandibulei de multe ori ajutã.
Se indicã evitarea folosirii tetinelor ºi administrarea laptelui cu linguriþa, ceaºca sau seringa. Dacã totuºi se folosesc tetine se preferã cele din silicon, care faþã de cele din plastic nu au gust, sunt mai ferme ºi nu se pliazã. Cele plate, orthodontice (recomandate în trecut) permit mai uºor pãtrunderea limbii în faringe faþã de cele drepte, permit un flux mai puþin predictibil ºi se pliazã (se lipesc pereþii tetinei) mai uºor. Se recomandã ca tetina sã aibã o bazã largã, tija lungã ºi sã permitã un flux lent. Sã atingeþi buzele copilului cu tetina sã tragã el tetina în gurã, rãsuciþi tetina invers când a consumat jumãtate de cantitate de aliment, observaþi fluxul prea rapid sau prea lent al laptelui.
3. Suptul din „mamelon artificial”
Dacã copilul prinde doar tija (mamelonul propriul zis) al mamelonului artificial, aspirã în gurã laptele prin crearea unui vid cu buzele ºi limba mai ales în cazul mameloanelor care seamãnã cu tetina sau sunt prea groase (din cauciuc sau latex). Dezavantajul este cã mamelonul nu este stimulat adecvat ºi în timp duce la scãderea laptelui. Încercarea de a-l pune la sân fãrã „ mamelon artificial” dupã ce s-a obiºnuit , duce la supt incorect, nu mai din mamelon, ceea ce duce la extragere de lapte insuficient (nu sunt comprimate sinusurile de sub areolã iar prinderea mamelonului obstrueazã curgerea laptelui), este extrem de dureros (nu se declanºeazã reflexul de ejecþie) ºi produce ragade, copilul rãmâne înfometat ºi plânge
Au fost multe controverse privind mameloanele artificiale. În ultimul timp se recomandã în unele situaþii sub supravegherea unui specialist, mameloane de silicon sau de latex subþiri, de mãrime potrivitã sânului, bine aplicate pe mamelon ºi areolã, copilul aspirând în gurã atât mamelonul cât ºi o parte a areolei suptul imitând suptul la sânul gol. Dupã ce s-a obiºnuit sã sugã ( zilnic sau într-o sãptãmânã), mai ales când e somnolent, se ia jos mamelonul artificial în timpul suptului ºi se pune la sânul gol, astfel treptat puteþi renunþa la mamelon.
Situaþii când mameloanele artificiale pot fi de folos:
- mamelon plat sau ombilicat
- copilul nu îºi deschide larg gura sã poatã prinde corect sânul sau nu poate aspira mamelonul ºi o parte din areolã în gurã
- copilul are un supt slab, dezorganizat, adoarme repede la sân (prematur) – mamelonul artificial stimuleazã reflexul de supt
- „greva sânului” ( copilul nu vrea sã sugã din sân)
- reflex de ejecþie al laptelui exagerat
- mamelon dureros, cu ragade sau infecþie
Avantaje:
- conferã formã ºi elasticitate mameloanelor plate sau ombilicate
- forþeazã deschiderea largã a gurii (dacã e prins corect)
- permite extragerea laptelui prin supt minim la prematuri crescand volumul de lapte transferat ºi nu permite ieºirea mamelonului din gura copilului în pauzele de supt
- nu modificã secreþia de prolactinã dacã mamelonul e subþire
- ajutã la controlul unui flux de lapte prea rapid în cazul femeilor cu reflex de ejecþie exagerat
- reduce durerea în cazul mamelonului rãnit
Dezavantaje:
- mai ales cele groase reduc transferul de lapte la copil
- cele din latex pot provoca alergie
- unele mame trebuie sã se mulgã dupã supt sã-ºi menþinã o lactaþie suficientã
Cum se folosesc ºi cum trebuie alese:
Inainte de a-l fixa pe sân, mamelonul se întoarce ca o pãlãrie pânã la 1/3 din lungimea mamelonului ºi se aplicã pe mamelon rulând mamelonul artificial peste mamelon ºi areolã astfel mamelonul întrã mai adânc în cel artificial.
Pagina personala a autorului: www.alaptare.home.ro
Acest articol face parte din Campania de Informare „Parinte de nota 10 (zece)”