Alaptare 

Laptele uman este specific speciei şi toate preparatele alimentare substitutive diferă marcant de el, laptele uman fiind superior în alimentaţia sugarului. Alăptarea exclusivă  este modelul de referinţă în ceea ce priveşte creşterea, dezvoltarea, sănătatea şi toate celelalte consecinţe, pe termen scurt şi lung, asupra copilului, faţă de toate metodele de alimentaţie alternativă (Academia Americană de Pediatrie).

• este cel mai valoros aliment din punct de vedere calitativ, unic în compoziţie, asigură toate substanţele nutritive necesare copilului în primele 6 luni şi rămâne sursa nutritivă principală până la 1 an;
• indiferent de vârstă, mărimea şi forma sânilor, paritatea, 98%  din femei pot alăpta pe termen lung;
• fiecare femeie are lapte adecvat copilului ei; laptele femeii care naşte prematur are mai multe proteine şi lipide decât cel matur şi îşi menţine compoziţia caracteristică colostrului 1 lună de zile după naştere pentru că prematurul are nevoie de un regim hiperproteic pentru creştere;
• laptele de mamă îşi schimbă compoziţia în funcţie de nevoile copilului, când este cald are mai multă apă, noaptea este mai gras şi mai bogat în fier şi săruri minerale;
• îşi menţine calitatea indiferent de alimentaţia mamei!!!;
• laptele de la începutul suptului este mai apos (lapte iniţial), iar la golirea sânului este mai gras (lapte final), dand senzaţia de saţietate copilului, dacă copilului îi este sete suge mai puţin timp, dacă îi este foame, mai mult, pentru a goli sânul. Trebuie încurajată golirea sânului de către copil!!;
• îşi schimbă gustul în funcţie de dieta mamei, pregătind copilul pentru obiceiurile alimentare ale familiei;

Faţă de laptele de vacă:

• are o valoare biologică deosebită, este un aliment „viu”.
• este mai uşor digerabil.

Laptele de mamă, datorită balanţei complexe de ingredienţi şi calităţilor biologice, nu se poate fi  comparat sau înlocuit cu alte preparate lactate.

Tipuri de lapte uman:

COLOSTRUL

• primul lapte, este o substanţă galbenă, cremoasă, secretată din timpul sarcinii şi 3 zile după naştere;
• este în cantitate mică, 10-100ml/zi (în medie 30 ml), ideal pentru  stomacul mic al nou-născutului care suge 2-20ml/masă in primele 3 zile;
• este hiperproteic, foarte bogat în anticorpi;
• conferă imunitate împotriva bacteriilor şi viruşilor;
• facilitează dezvoltarea florei bifidus în intestin, care inhibă dezvoltarea florei patogene (după ultimele cercetări substanţele din jurul mamelonului au acest rol, de aceea este importanta punerea la sân);
• apără mucoasa digestivă de inflamaţii, infecţii şi împiedică absorbţia substanţelor responsabile de alergie (formand o peliculă pe mucoasa digestivă);
• are efect laxativ, curăţă intestinul de reziduri, ajută eliminarea bilirubinei (odată cu scaunul) şi scade riscul apariţiei icterului în primele zile.

LAPTELE DE TRANZIŢIE

• secretat între 4-5 şi 10 zile, are compoziţie intermediară între colostru şi laptele matur, conţinând  cantitate crescândă de lactoză şi implicit cantitate mai mare de apă, devenind şi volumul laptelui mai mare, 200-900ml/zi („venirea laptelui”).

LAPTELE MATUR

• este o substanţă albă - albăstruie, subţire;
• are compoziţie variabilă în cursul alăptării: mai apos, mai bogat în lactoză şi proteine  la începutul suptului, cu valoare calorică mai scăzută (laptele iniţial care se colectează în sinusurile galactofore) şi mai gras la sfărşitul suptului, cu valoare calorică mai înaltă (laptele din urmă, colectat în alveole);
• se produce de la 10-30 de zile;
• are concentraţie mai mare de lactoză, lipide, vitamine grup B, în timp ce proteinele şi mineralele sunt mai scăzute decât în colostru, conţine de asemenea anticorpi;
• după 6 luni, când începe diversificarea şi secreţia lactată este în scădere, creşte iar nivelul de anticorpi (unii agenţi imunologici chiar în cantitate mai mare decăt la început) şi rămâne la un nivel ridicat până la terminarea alăptării (la 2 ani este dezvoltat sistemul imunitar al copilului şi copilul se poate înţărca ).

Beneficiile alaptarii

Cercetări extensive, folosind metode epidemiologice îmbunătăţite şi tehnici moderne de laborator, au dovedit avantajele pentru copil, mamă, familie şi pentru societate ale alăptării şi ale folosirii laptelui uman. Aceste avantaje includ beneficii pentru sănătate, nutriţie, imunologice, pentru dezvoltare, psihologice, sociale, economice şi pentru mediul înconjurător (Academia Americană de Pediatrie). 

Beneficiile pentru copil:

• este alimentul ideal, care asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată;
• conţine substanţe care facilitează funcţionarea optimă a organismului copilului ( sistemele: digestiv, hepatic, renal, neurologic, vascular, inima);
• reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, bolilor intestinale cronice (boala Crhon, colita ulceroasă, celeachie) din copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult;
• reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri;
• conţine factori care protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice (infecţii respiratorii, otite, infecţii gastrointestinale, de căi urinare, meningite şi septicemii) şi reduce severitatea desfăşurării lor;
• reduce riscul morţii subite;
• reduce riscul diabetului zaharat de tip I  şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni);
• previne malnutriţia;
• reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei;
• reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni (este importantă şi alimentaţia mamei, care dacă este alergică trebuie să evite alimentele alergizante, diversificarea precoce şi introducerea laptelui de vacă în alimentaţia copilului);
• scade riscul anemiei;
• reduce riscul apariţiei cancerului de sân la fetiţele alăptate.
• este uşor digerabil;
• are temperatură optimă;
• este steril;
• scade incidenţa eritemului fesier;
• favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, al dentiţiei şi a vorbirii;
• asigură o dezvoltare cerebrală optimă -  studiile recente au demonstrat că pentru prematurii  alăptaţi la sân dezvoltarea cognitivă şi vizuală este la 7 – 8 ani  mai mare decât la cei alimentaţi cu lapte praf şi  performanţele la testele de inteligenţă au fost cu 8 puncte mai mari;
• interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă; dependenţa creată prin alăptare îl ajută mai târziu să devină o persoană independentă; este baza pentru dezvoltarea relaţiilor socio-umane de mai târziu, primind afecţiune, ca adult va şti să dăruiască dragoste.

Beneficiile pentru mamă:

• ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum;
• este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale;
• duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung;
• contraceptiv (nu este o metodă sigură; este contraceptiv 98% numai pe perioada alăptării exclusive);
• scade necesarul de insulină la mamele diabetice;
• scade efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii;
• este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil;
• are rol în împlinirea feminităţii şi  dezvoltarea  instinctelor materne;
• realizează o legătură profundă cu copilul;
• economie pentru familie.

Beneficiile pentru societate:

• economisire de valută consumată pentru achiziţionare de lapte praf;
• scade cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului (în SUA, fiecare sugar care este alăptat 6 luni economiseşte 450 –800 USD);
• are efect ecologic pozitiv;
• populaţie sănătoasă.

Pagina personala a autorului: www.alaptare.home.ro

Acest articol face parte din Campania de Informare "Parinte de nota 10 (zece)"