In anii ’80, in Statele Unite, era foarte la moda printre tinerii parinti, conceptul de bonding – acea legatura unica ce se stabileste intre nou-nascut si mama, imediat dupa nastere. Doctorii Marshall H. Klaus si John H. Kennell, cei care au vorbit prima data despre bonding, au spus ca la oameni, ca si la alte mamifere, exista o perioada sensibila la nastere, o perioada in care mama si nou-nascutul sunt “programati” sa fie impreuna, sa se atinga, sa se miroasa, sa se vada, sa se auda unul pe altul. Cei doi medici au comparat mai multe cupluri mama-sugar si au descoperit ca cei care au intrat in contact foarte repede, imediat dupa nastere, erau mult mai apropiati decat cei care, din diferite motive, s-au vazut si s-au atins mai tarziu.
Legatura dintre mama si nou-nascut este o continuare a celei care se stabileste in timpul sarcinii, cand schimbarile din corpul mamei o “anuntau” permanent ca in interiorul ei se dezvolta o noua persoana. Nasterea cimenteaza aceasta relatie, o face reala, autentica. Dupa nastere poti sa atingi, sa vezi, sa strangi in brate acea fiinta care inainte nu-si facea simtita prezenta decat prin lovituri din burtica sau prin bataile inimii auzite la ecograf. Inainte de nastere ii dadeai copilului sangelui tau. Dupa nastere ii dai laptele tau, ochii tai, mainile tale, vocea ta, intreaga ta fiinta.
Primele studii despre legatura dintre parinti si copil au schimbar complet procesul nasterii. Astfel, in unele spitale tatal este incurajat sa asiste la nastere, sa taie cordonul ombilical sau sa filmeze. Bebelusii nu-si mai petrec cele cateva zile de spitalizare in camere speciale ci in acelasi salon cu mama iar unele maternitati ofera si tatalui posibilitatea de a dormi impreuna cu ei.
In plus, primul contact al mamei cu nou-nascutul are loc mult mai repede, uneori inainte ca acesta sa fie preluat de asistente, masurat, cantarit sau spalat. A devenit o obisnuinta pentru majoritatea medicilor ca cel putin sa-i arate mamei copilul, daca nu chiar sa i-l puna in brate, imediat dupa nastere.
In tarile vestice, mama poate sa alaptze copilul chiar pe masa de nasteri. Intrand cat mai repede in contact cu mama, simtindu-i mirosul, atingandu-i pielea, auzindu-i bataile inimii, bebeluslul face mai usor tranzitia intre viata intrauterina si cea extrauterina. In mod normal, aceasta trecere este dificila pentru nou-nascut, obisnuit intr-un mediu cald, umed, familiar. In afara uterului, intalneste un mediu, rece, zgomotos, puternic luminat, care il sperie. In aceste momente, contactul cu mama nu numai ca intareste legatura dintre ei, dar ajuta nou-nascutul sa se linisteasca si sa treaca mai usor peste experienta dificila a nasterii.
Ideal este ca primul contact intre mama si nou-nascut sa aiba loc cat mai rapid, imediat dupa nastere. Insa ce se intampla daca acest lucru nu e posibil, de exemplu la prematuri sau la nasterile prin cezariana cu anestezie totala? Daca alte mamifere nu-si mai recunosc puii de care au fost despartiti la nastere, omul nu are aceasta problema. Poti recupera timpul pierdut petrecand mai mult timp cu bebeluslul tau, atunci cand este posibil. Chiar daca il poti lua in brate, chiar daca trebuie sa stea in incubator, timpul pierdut se poate recupera, iar primul contact intre mama si bebelus nu este mai putin emotionant. Chiar si parintii adoptivi pot sa aiba un prim contact incarcat de emotii cu bebelusul lor.
O cezariana, desi este o interventie chirurgicala, ramane totusi o nastere, una care trebuie sa fie respectata. Primul contact cu nou-nascutul nu trebuie sa fie mai putin magic. Astazi taticilor li se permite sa asiste la cezariene, iar mamicile pot cere anestezie locala pentru a se bucura de primul planset al bebelusului si al putea atinge imediat.
Transforma primul contact cu nou-nascutul tau intr-un moment cu adevarat magic:
Cere personalului medical sa intarzie cu cateva minute procedurile de rutina si sa-ti dea copilul in brate imediat dupa nastere. Unguentul pentru ochisori care se aplica in mod normal, ii face pe bebelusi sa inchida ochii. Primul contact e cu atat mai frumos daca te poti uita in ochisorii copilului tau.
Daca nu exista nicio complicatie, cere asistentelor sa-ti puna copilul pe piept sau abdomen imediat ce ai nascut.
Alapteaza cat mai repede. Suptul il calmeaza si ii face placere bebelusului, stimuleaza secretia de oxitocina care contracta muschiul uterin si previne sangerarile postpartum. In plus, va ajuta sa va atasati unul de altul imediat.
Atinge-ti copilul. Profita de primele minute petrecute impreuna si mangaie-l pe tot corpul. Mangaierea mamei este placuta dar are si o voloare terapeutica. Pielea este celmai mare organ al corpului si contine nenumarate terminatii nervoase. In acest moment cand respiratia copilului e neregulata mangaierile blande il fac sa respire mai ritmic si mai eficient.
Aseaza copilul asa incat sa va puteti privi in ochi. La o distanta de 20-25 de centimetri te vede cel mai bine. Priveste-l in ochi si bucura-te de cele cateva minute pe care le petrece treaz inainte de a cadea intr-un somn profound. Nasterea a fost obositoare si pentru el.
25.08.2010ktael: \x0aasa este \x0aam o prietena care, atunci cind era insarcinata, imi punea [...]24.08.2010zuzu84: Eu cred ca legatura dintre mama si sugar se formeaza inca din burtica,cel putin [...]24.08.2010motocel: Frumos articol, mi-ar fi placut totusi sa se puna accentul nu pe cat de magic e [...]02.06.2009ralu27: foarte frumos articol.\x0d\x0adin pacate, mie nu mi-au dat copilul dupa ce am [...]27.05.2009doinak: L-am asteptat atat de mult si cand l-am luat prima data in brate mi-au dat [...]27.05.2009blonda170: Si eu am simtit ca parca o asteptam sa se intoarca dintr-o lunga calatorie si [...]27.05.2009popescumelinda: ce frumos articol,chiar ma induiosat,si ma gandeam la primele momente cand am [...]26.05.2009adelafistis: Eu l-am vazut pe Darius dupa cateva ore dupa ce l-am nascut.Imi venea sa-l [...]26.05.2009jokkosan: La noi... parca ne stiam de o vesnicie.
Fumezi? Nu esti singura. Si micutul tau ...
Adauga un comentariu la acest articol
