Educatie 
Autor dr. Molfea Camelia
Memoria - conditia invatarii

Memorarea reprezinta functia de baza a psihicului care face posibila fixarea, conservarea, recunoasterea si reproducerea informatiilor si a trairilor. Pentru a explica aceasta definitie trebuie sa intelegem ca exista mai multe tipuri de memorie:
- memorie imaginativa - fixeaza, conserva si reactualizeaza imagini
- memorie verbal-logica - fixeaza si conserva cuvinte si idei (se mai numeste memorie semantica)
- memoria afectiva - stocheaza trairile
Spre exemplu memoria inferioara subliniaza faptul ca memorarea este o componenta a intregii materii si memoria superioara este cea care este intalnita la om si presupune legaturi existente cu toate celelalte procese psihice.
Memoria are mai multe caracteristici:
- este un proces activ, presupune nu doar stocarea ci si prelucrarea informatiilor stocate
- transforma trecutul si reactualizeaza ceea ce este necesar
- are un caracter activ
- are un caracter selectiv, fixeaza doar o parte din informatiile cu care venim in contact
- are un caracter situational, depinde de situatia in care memoram si de starea noastra
- are un caracter relativ fidel, nu este exacta ci aproximativa
- dispune de anumite mjloace prin care informatiile sunt fixate sau actualizate
- are un caracter inteligibil, ceea ce subliniaza faptul ca memoria presupune intelegerea informatiilor stocate, reactualizate, fixate si stabileste legaturi logice intre aceste informatii
Pornind de la aceste caracteristici memoria a fost considerata conditia fundamentala a vietii psihice.
Procesele memoriei:
Memorarea sau fixarea, intiparirea - este un proces activ de fixare a informatiilor care poate cunoaste mai multe forme:
- a) in functie de intentia celui care memoreaza vorbim de memorie involuntara si de memorie voluntara
- b) in functie de prezenta gandirii, memorie poate fi mecanica sau logica (ofera durabilitate, este superioara celei mecanice)
Pastrarea informatiei sau conservarea informatiei presupune retinerea pe o anumita perioada de timp a informatiei memorate, este un proces activ. Exista mai multe tipuri de conservarea din punct de vedere al duratei:
- a) memoria de foarte scurta durata: 0,25 s si 0,50 s, intervine in perceptie si se bazeaza pe o inertie a proceselor nervoase pentru ca prelucrarea are loc in timp
- b) memoria de lunga durata: ore, zile, ani
Reactulizarea informatiei - este un proces activ ce presupune recunoasterea obiectelor memorate atunci cand obiectul este prezent.
Intre cele trei procese ale memoriei exista o stransa interactiune, efectuarea dintre ele depinde de rezultat.
Metode de optimizare ale memoriei:
Principalele metode de optimizare ale memoriei sunt urmatoarele
- memorarea depinde de natura materialului memorat, acesta poate fi intuitiv sau abstract, descriptiv sau explicativ
- memorarea depinde de volumul informatiei: cu cat volumul creste cu atat memoria este mai putin eficienta
- sunt importante pauzele intre memorarea si familiaritatea meterialului fixat si modul de prezentare a metrialului de memorat
- locul materialului de memorat in structura actiunii
- locul materialului de memorat in structura seriei de materiale de memorat, ambianta
- starea generala a copilului care invata (dispozitia)
- interactiunea cu materialul de memorat, stabilirea unor repere informationale
- cunoasterea efectului sau a rezultatului invatarii
- repetarea materialului
- interactiunile dintre cunostintele memorate sub forma transferului de informatie si interfatei (inhibitiei)
Cea mai mare comunitate a mamicilor
www.lacafenea.ro
















4 comentarii