Educatie 

Fata umana are calitati perceptive speciale, atragatoare pentru copil: miscare, tridimensionalitate, contraste lumina/umbra, linii curbe mai mult decat drepte, simetrie in jurul axului vertical mai mult decat a axului orizontal.
Se naste intrebarea: este oare atras copilul de proprietatile vizuale generale ale fetei sau interesul lui pentru fata se datoreaza aranjamentului specific al trasaturilor fetei umane.
Johnson si Morton (1991) spun ca nou nascutul are o preferinta expresa fata de fata umana infirmand pozitia lui Kleiner (1987) care spune ca ceea ce prefera copilul este stimulul cu amplitudine inalta. Amplitudinea se leaga de energia produsa de stimuli, stimuli cu contraste mari (de exemplu: diferenta intre stralucire/umbra). Asadar, conform teoriei lui Kleiner, fata nu e ceva special. Kleiner face comparatii intre interesul copiilor pentru diagramele fetelor umane cu alti stimuli vizuali care au aceeasi amplitudine ca si cea a fetei, acelasi tipar vizual al figurii. Kleiner a urmarit preferinta de a privi a copilului catre una din figurile prezentate experimental copilului. Kleiner decide in urma observatiilor pe care le face ca amplitudinea stimulului vizual este un predictor mai bun pentru interesul copilului decat aparenta de fata umana. El a experimentat cu copii in varsta de 3 zile. El mai sustine ca aceste observatii se confirma si la varsta de 2 luni, iar la 4 luni copilul prefera fara dubiu fata umana, ceea ce ar putea fi rezultatul contactului cu adultii sau al maturizarii sistemului vizual.

Pozitia opusa lui Kleiner este aceea ca fata e ceva special pentru copil, datorita aranjamentului trasaturilor.

S-au facut observatii pe nou nascuti. La mai putin de o ora de la nastere, ei prefera sa urmareasca un patern de fata bidimensional, schematizat decat un aranjament haotic, intamplator al trasaturilor. Deci acesti cercetatori ajung la concluzii exact opuse decat ale lui Kleiner.

Explicatii pentru atractia fetei
Modelul Johnson si Morton (1991) explica atractia pentru fata prin doua concepte pe care le creeaza: conspec si conlearn. Acestea ar juca rolul principal in directionarea sistemului vizual la copil.
Conspec este o informatie innascuta, disponibila deci la nasterea copilului, despre caracteristicile fetei umane. informatia este intr-o forma primara, schematica – deci copilul nu va distinge inte macheta (schema) de fata si fete adevarate. Johnson si Morton sustin ca dupa ce au fost identificate schematic fetele, ceea ce ii atrage pe copii sunt fetele umane adevarate comparativ cu stimuli vizuali asemanatori. Acest pattern de a urmari fetele are o functionalitate redusa pana in jur de 4 saptamani a copilului, dar dupa aceasta varsta nu mai apare preferinta pentru schema fetei ci pentru fata aflata in miscare. Kleiner gasise ca inca si la 8 saptamani copiii au preferinta pentru fata statica.
Din aceste date controversate retinem faptul ca fata umana e un punct special de atractie pentru copii. Conspec directioneaza atentia copilului spre fata umana. Johnson si Morton presupun existenta dispozitivului conlearn predispus sa achizitioneze informatii despre caracteristicile vizuale ale fetelor vazute mai frecvent. Conspec ingaduie identificarea fetelor umane si orientarea spre ele in vreme ce conlearn achizitioneaza informatii despre anumite fete asa incat ele vor fi recunoscute. Deci conlearn va ajuta mai tarziu in stabilirea si initierea de interactiuni cu indivizii care devin importanti pentru copil