Educatie 

Majoritatea copiilor patrund in lumea televiziunii cu mult inainte de-a merge la scoala: 70% din gradinite folosesc zilnic televizorul. Anual, copilul petrece, in medie, 900 de ore la scoala si aproape 1.023 de ore in fata televizorului. La prima vedere televiziunea pare a fi un lucru bun: televiziunea publica poate ajuta prescolarii sa invete alfabetul, elevii pot invata despre viata animalelor din emisiunile despre natura, iar parintii afla ultimele stiri. Fare indoiala - televizorul poate fi un bun educator si foarte distractiv cand privesti impreuna cu copilul tau. Dar, in ciuda avantajelor, "prea mult televizor" poate fi daunator.

Cercetarile au aratat ca este mult mai probabil ca acei copiii care petrec constant mai mult de 10 ore pe saptamana privind la televizor sa fie obezi si agresivi. Copiii care sa uita la secventele violente, precum rapiri sau crime, de la stiri pot mult mai usor sa creada ca lumea este inspaimantatoare si ca li se va intampla ceva rau.

In conformitate cu sfaturile American Academy of Pediatrics (AAP), copiii sub 2 ani nu ar trebui sa se uite la televizor, iar copiii mai mari de 2 ani sa nu se uite zilnic mai mult de doua ore. Parintii trebuie sa urmareasca continutul programului TV si sa stabileasca limitele de vizionare pentru a se asigura ca el nu petrece timpul privind la televizor in care ar trebui sa faca alte activitati, sa se joace cu prietenii, sa citeasca, sa-si faca temele.

Violenta
Uneori, violenta de la televizor implora sa fie imitata, deoarece ea este prezentata si promovata ca distractie si ca un mod eficient de a obtine ce se doreste. Numeroase acte violente sunt infaptuite de "baietii buni," pe care copiii nu pot sa nu-i imite. Pe langa faptul ca televiziunea indeamna la imitare, ea elibereaza de restrictii. Copiii sunt educati de parinti ca nu este bine sa se bata, dar televiziunea spune ca e in regula sa musti, sa te bati, sau sa lovesti, daca esti baiat bun. Si chiar "baietii rai" la TV sunt rareori tinuti responsabili sau pedepsiti pentru actiunile lor. Imaginile vazute de copii pot, de asemenea, sa-i traumatizeze si sa-i faca vulnerabili. Conform studiilor efectuate de AAP, copiii intre 2 si 7 ani sunt, in mod particular, speriati de lucruri fantastice, inspaimantatoare precum monstri grotesti. Pe copii nu-i va ajuta daca le spui ca acele imagini nu sunt reale deoarece ei nu pot inca sa deosebeasca fantezia de realitate. Copiii intre 8 si 12 ani sunt speriati de amenintarea violentei, calamitatilor naturale, si victimizarea copiilor, indiferent daca acele imagini apar in filme, la stiri sau in emisiunile bazate pe realitate. Discutiile cu copiii aflati la aceasta varsta ii vor ajuta, astfel ar trebu sa le dati informatii linistitoare si oneste ca sa-i ajutati la inlaturarea spaimelor.