Asa m-au crescut si pe mine parintii...
Vedem în fiecare zi tot mai multe stiri despre victimele violentei în familie, stiri care ne oripileaza sau ne lasa indiferenti. Probabil ca-mi veti spune ca este imposibil sa ne lase indiferenti. Dar eu va raspund cu o întrebare: << Câti dintre noi nu au comentat: Pai ce sa vad la stirile alea de la X TV, ca aia dau numai crime, violuri, batai. Eu vreau sa vad lucruri serioase!>>. Trebuie sa recunoastem ca nu ne pasa. Nu ne pasa de ceea ce se întâmpla în jurul nostru si, de multe ori, nici ce se întâmpla cu noi. Nu vrem sa vedem realitatea si adevaratele probleme.
An de an, cazurile de abuz în familie cresc. Eu ma voi opri îndeosebi asupra violentei îndreptate împotriva copilului. Aceasta poate fi: fizica, emotionala, sexuala si/sau neglijare. Desi nu ne dam seama, copilul este cel mai afectat (atât pe termen scurt cât si pe termen lung) de orice dezechilibru existent în familie. Gesturi aparent minore care sunt facute pentru a educa, pot avea efecte dezastruoase. Un studiu realizat în anul 1992 arata ca: 96% din populatia adulta din România nu considera ca a palmui copilul înseamna al umili; 84 % utilizeaza palmuirea ca metoda de educatie.
Credinta populara româneasca spune ca a bate copilul înseamna a face om din el si e bine sa nu ascunzi bâta de copil. Toti au auzit ca unde da mama creste si bataia e rupta din rai. Daca nu te asculta îi dai o mama de bataie si, sa vezi, cum data viitoare face ce zici tu, nu ce vrea el. Sunt conceptii transmise din generatie în generatie si, de aceea, când unui parinte i se va critica comportamentul violent, va riposta: asa m-au crescut si pe mine parintii si nu am murit.
Majoritatea celor care îsi abuzeaza fiii au fost si ei la rândul lor abuzati în copilarie si acesta a fost modelul parental care li s-a oferit. De multe ori ei cer prea mult de la copil si, când acesta esueaza în a le satisface asteptarile, se simt frustrati si furia îsi face aparitia. În România, mânia si nemultumirea adultilor se naste tot mai frecvent din lipsa posibilitatilor materiale, din pierderea locului de munca si, paradoxal, din nemultumirea ca nu pot oferi copilului cele necesare. Toate pot duce si la consum excesiv de diferite substante si alcool.
Parintii care îsi abuzeaza copiii îi pot iubi foarte mult însa nu au experienta sau, asa cu am mai spus, li s-a oferit un model parental gresit. Furia acestora poate izvorî în urma unui mariaj instabil, a unui divort sau a altor nemultumiri de acest gen. În conflictele maritale, agresiunea care se doreste directionata catre unul dintre soti poate fi adesea canalizata spre copil. Copilul batut este adesea rezultatul unei nasteri nedorite si cea mai periculoasa perioada în acest caz este cea a primilor trei ani de viata.
Dureros este c vânataile trec, spaima, de asemenea, pot sau nu ramâne semne fizice însa, cu siguranta, victima va fi marcata, constient sau nu, pentru tot restul vietii. Câti s-au gândit când si-au pedepsit copiii ca aceea clasica bataie cu furtunul sau cureaua poate afecta dezvoltarea personalitatii fiului lor? Încrederea în sine scade, sentimentul de inutilitate si nemultumire creste, independenta este limitata, apar probleme fizice, diverse boli, agresivitate, izolare, fuga de acasa, probleme scolare si, cazul cel mai grav, tentative de suicid.
25 comentarii