In Legea 272 din 2004 se formuleaza sintetic: „Copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai”, iar, pe de alta parte faptul ca „ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor.”
Un renumit psiholog spunea, in acest sens ca pentru copii, familia este problema de a fi, prin faptul de a se gasi asezat, prin nasterea sa, intr-un grup destinat sa-i asigure alimentatie, intretinere, prima educatie.”

In cazul divortului parintilor, asigurarea respectarii intereselor copiilor se face prin mai multe mecanisme de ordin juridic, astfel:

  • Instanta e obligata, chiar daca nu exista cerere expresa in acest sens sa se pronunte asupra Incredintarii copiilor minori, pentru a evita sa se introduca ulterior o cerere In acest sens, ceea ce nu ar fi deloc In interesul copiilor minori care nu pot fi lasati fara ingrijire si intretinere
  • In incredintarea copilului se va tine seama de urmatoarele criterii:
    • posibilitatile materiale
    • posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala
    • arsta copilului
    • gradul de atasament si de interes pe care l-au manifestat fata de copil
    • legaturile afective

Atasamentul copilului nu poate fi , totusi, luat in considerare izolat, fara sa se tina seama de complexitatea elementelor care contribuie la definirea notiunii de interes al copilului. In principiu se are in vedere faptul ca la o varsta frageda copilul are mai mare nevoie de ingrijirea mamei, atat in ceea ce priveste cresterea, cat si formarea caracterului.

  • Instanta e obligata sa-i asculte in vederea incredintarii pe parinti, autoritatea tutelara si pe copiii care au Implinit 10 ani. Ascultarea copiilor se va face in camera de consiliu.
  • Parintii se pot incheia un acord cu privire la incredintarea copiilor, dar acest acord nu produce efecte decat daca e incuviintat de instanta. Acordul se poate incheia prin intermediul unui mediator sau al unui avocat. Puteti cauta, pe internet, liste de avocati sau liste de mediatori, pentru ambele categorii existand specializari in dreptul familiei.

Copiii au dreptul sa pastreze relatii personale si contacte directe cu ambii parinti, rudele, precum si cu persoanele fata de care a dezvoltat legaturi de atasament. Acest drept de pune in situatia in care copilul este incredintat unui parinte, cu privire la celalalt parinte. Prin extindere, acest drept al copilului este recunoscut si fata de persoanele fata de care a dezvoltat legaturi de atasament. Parintii sau alte persoane nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunici, frati sau surori, decat daca instanta decide altfel, apreciind ca sunt motive temeinice. Acestea se pot realiza prin intalniri, vizitarea copilului, gazduirea acestuia pe o perioada determinata, prin corespondenta, prin transmiterea de informatii cu privire la unul dintre parinti catre copil si invers.

Orice hotarare cu privire la incredintarea copilului se caracterizeaza prin faptul ca nu e definitiva, asa ca daca se schimba conditiile care au fost avute in vedere la data primei incredintari se poate dispune reIncredintarea. Oricum trebuie sa existe o justificare temeinica pentru ca trebuie avut in vedere respectarea unui principiu general al legii 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului si anume asigurarea stabilitatii si continuitatii In Ingrijirea, cresterea si educarea copilului.

Contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului

  • se stabileste prin hotararea de divort, chiar daca partile n-au facut cerere in acest sens
  • chiar daca parintele caruia i-au fost incredintat copilul dispune de conditii materiale suficiente pentru a putea creste copilul, asta nu-l scuteste pe celalalt parinte de obligatia de a contribui la cheltuielile de crestere, invatatura, educare si pregatire profesionala pentru ca ambii parinti au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori.